Ministerul Afacerilor Externe (MAE) sustine ca, la acest moment, nu sunt intrunite conditiile care sa-i permita sa intreprinda "un eventual demers diplomatic" in ceea ce priveste cazul deputatului UDMR Marko Attila, in conditiile in care nu a fost emis pana in prezent un mandat european de arestare pe numele acestuia, scrie Agerpres.
Intr-o precizare pentru presa, difuzata luni, MAE arata ca nu are niciun fel de competente legale in materia emiterii si punerii in executare a mandatului european de arestare, adaugand ca, in astfel de situatii, procedurile aferente se realizeaza exclusiv pe calea cooperarii judiciare si politienesti directe.
"La nivelul Uniunii Europene, arestarea si predarea persoanelor date in urmarire internationala intre statele membre se realizeaza prin intermediul institutiei mandatului european de arestare. (...) Din datele de care Ministerul Afacerilor Externe dispune de la institutiile competente, pana in prezent nu a fost emis un astfel de mandat pe numele persoanei mentionate. In aceste conditii, avand in vedere absenta competentelor legale ale Ministerului Afacerilor Externe in ce priveste realizarea unor asemenea demersuri, cat si in absenta, pana in prezent, a unui mandat european de arestare in raport cu persoana mentionata, rezulta ca, la acest moment, nu sunt intrunite conditiile care sa permita MAE sa intreprinda un eventual demers diplomatic in aceasta speta", se arata in comunicatul remis luni de MAE.
Sursa citata precizeaza ca reactia institutiei vine ca urmare a unei interpelari adresate ministrului Afacerilor Externe de catre deputatul Bogdan Diaconu, referitoare la "masurile diplomatice luate pentru gasirea deputatului UDMR Marko Attila ascuns si protejat de statul ungar in urma votului de incuviintare a arestarii acestuia acordat de Camera Deputatilor pe 3 decembrie 2014".
In decembrie anul trecut, plenul Camerei Deputatilor a aprobat cererea DNA de incuviintare a arestarii preventive a deputatului UDMR Marko Attila, acuzat de abuz in serviciu, intr-un dosar legat de retrocedari de terenuri.
Potrivit DNA, Marko Attila a facut parte, alaturi de Alina Bica, actualul deputat Catalin Florin Teodorescu, precum si de fosta sefa a ANRP Crinuta Dumitrean, Remus Baciu, Oana Vasilescu, Lacramioara Alexandru, Sergiu Diacomatu si Dragos Bogdan, din comisia care in martie 2011 a aprobat sa i se plateasca omului de afaceri Stelian Gheorghe suma de 377.282.300 lei, reprezentand despagubiri pentru un teren de 13,0535 ha situat in Bucuresti, zona Plumbuita, desi, in realitate, acel teren valora mult mai putin.
Ulterior, procurorii DNA au decis ca Marko Attila sa fie cercetat separat de dosarul in care fosta sefa a DIICOT Alina Bica a fost trimisa in judecata.
"Avand in vedere faptul ca procedurile de citare fata de inculpatul Marko Attila-Gabor nu au putut fi indeplinite in totalitate, in asa fel incat sa nu poata fi invocate nerespectarea unor garantii procesuale privind inclusiv dreptul la aparare, intrucat acesta este plecat din tara, se va dispune disjungerea cauzei, urmand ca cercetarile sa fie continuate intr-un dosar distinct, sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit", preciza la acel moment DNA.
Pe de alta parte, magistratii Curtii de Apel Ploiesti au dispus, in noiembrie 2014, condamnarea la trei ani de inchisoare cu suspendare a deputatului Marko Attila, in dosarul privind retrocedarea cladirii Colegiului "Szekely Miko" din Sfantu Gheorghe.
0
2
