Senatorii au adoptat luni in plen proiectul de lege privind privind modificarea si completarea legii nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si o serie de amendamente ce contin modificari despre care Directia Nationala Anticoruptie afirma ca "ar avea drept consecinta nulitatea unor probe deja administrate in dosarele DNA". Potrivit unor surse, printre marii beneficiari ai modficarilor propuse la legea avocaturii ar fi Dan Sova si Victor Ponta, cercetati in calitate de avocati sau avocatul Doru Bostina, trimis in judecata de DNA.

Senatul este prima camera sesizata in cazul acestui proiect, legea are caracter organic.

Raportul comisiei juridice cu amendamentele admise a fost adoptat cu 86 voturi pentru si 42 de voturi impotriva (pentru a trece era nevoie de 84 de voturi), iar legea a fost votata cu 85 voturi pentru 41 impotriva.

Senatorul PNL Nicolae Vlad Popa a anuntat inainte de vot ca desi se numara printre initiatori, grupul liberal va vota impotriva acestui proiect intrucat de la momentul in care a semnat pentru acest proiect el a fost schimbat la un congres.

Procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat, nici a "suporturilor de sune, imagine si date", adica a calculatoarelor sau telefoanelor mobile apartinand avocatilor. Asa suna unul dintre amendamentele admise la legea avocaturii depuse de senatorul PSD, Ioan Chelaru, presedintele Uniunii Juristilor din Romania, si insusite de Comisia Juridica din Senat.

Un alt amendament depus tot de senatorul PSD Ioan Chelaru prevede ca avocatii nu raspund daca nu denunta fapte de coruptie despre care afla in exercitarea profesiei, sunt obligati sa o faca doar in cazurile de infractiuni cu violenta sau terorism.

"Acestea (perchezitii informatice - n.r.) privesc anumite raporturi, nu poti sa interzici confiscarea de inscrisuri in general. Se refera la raporturile dintre client si avocat, atata timp cat nu si avocatul este suspect de comiterea unei infractiuni. In prezent nu exista niciun fel de protectie a avocatului, este foarte usor ca avocatul sa devina suspect numai prin faptul ca asista un suspect sau un invinuit. Si am vrut sa fie clara o delimitare din acest punct de vedere si sa asigur o protectie a avocatului care sa isi poata face profesia nu sub presiunea organului de urmarire penala. Daca ulterior se constata ca este complice la o infractiune, fara nicio discutie. Eu nu vreau sa protejez avocatul impotriva legii, eu vreau sa protejez avocatul impotriva abuzurilor, atat. Perchezitiile nu se pot face decat in prezenta decanului baroului sau a unui reprezentant al decanului baroului. Pentru ca am nevoie de cineva neutru. Organul de urmarire penala vine si face perchezitii in urma unui ordin si are un interes, invinuitul sau suspectul are un alt interes, si atunci este nevoie de un organ neutru care sa asigure obiectivitatea acestor perchezitii," a explicat Ioan Chelaru pentru HotNews.ro.

Intrebat daca un caz cum a fost cel al lui Sova s-ar mai putea face, senatorul PSD raspunde: "Absolut, nu se asigura protectia avocatului impotriva legii, ci impotriva abuzurilor."

Proiectul de lege a fost inregistrat la Senat in decembrie 2014. Modificarile propuse de senatorul PSD Ioan Chelaru au fost adoptate de catre Comisia Juridica, care a elaborat un raport de admitere cu amendamente, luni, 22 iunie. Acest raport a fost trimis plenului si urmeaza sa fie supus votului. De remarcat ca initiatori sunt, majoritatea, parlamentari-avocati.

Redam integral raspunsul transmis de DNA la solicitarea Hotnews.ro:

"Adoptarea unor astfel de modificari ar crea o exceptare a unor categorii profesionale de la aplicarea dispozitiilor Codului de Procedura Penala care trebuie sa se aplice tuturor persoanelor, indiferent de profesia pe care o exercita. Actualul Cod de Procedura Penala asigura suficiente garantii privind exercitarea activitatii de avocat precum si confidentialitatea relatiei avocat-client. În prezent, activitatile care determina efectuarea unor perchezitii sau alte actiuni investigative la sediul unor cabinete de avocatura, se pot realiza doar atunci ”când exista date ca avocatul savârseste sau pregateste comiterea unei infractiuni” , astfel de masuri fiind exercitate cu controlul prealabil al judecatorului. Adoptarea unui astfel de proiect ar avea ca si consecinta nulitatea unor probe deja administrate în dosarele Directiei Nationale Anticoruptie, aflate atât în faza de urmarire penala, cât si pe rolul instantelor de judecata."