In America sau Franta, confiscarea averilor functioneaza deja de ani buni, in timp ce in Romania lupta cu recuperarea banilor sau averilor rezultate din infractiuni abia incepe. Guvernul se pregateste sa puna pe picioare institutii specializate in sechestreare, administrare si confiscare. O serie de experti straini s-au intalnit cu jurnalisti si oficiali guvernamentali pentru a explica cum functioneaza institutii infiintate afara cu ani in urma. La Bucuresti se afla in aceste zile Thomas J. Abernathy, inspector principal adjunct in cadrul Diviziei de Masuri asiguratorii a United States Marshals Service (USMS).

TJ AbernathyFoto: Hotnews

Sistemul de justitie din Statele Unite functioneaza diferit de cel european iar institutiile de confiscare au fost gandite in urma cu 31 de ani pentru a demantela si descuraja crima organizata. In cadrul programului de confiscare a averilor din cadrul Departamentului de Justitie, nu se ocupa o singura institutie de confiscare. Intreg sistemul este gandit astfel tocmai pentru a nu lasa aceasta activitate in mana unei singure institutii. (vezi detalii aici)

De notat ca banii recuperati nu se topesc in cosul comun, la bugetul de stat, ci merg intr-un cont separat. Din acest cont separat, institutiile de aplicare a legii se autofinainteaza iar o mare parte din bani se intorc la victimele infractiunilor. Potrivit cifrelor oficiale pe 2014, United States Marshals Service a recuperat bunuri in valoare de 2, 2 miliarde de dolari, din care 1, 9 miliarde s-au intors la victimele infractiunilor iar 487 de milioane s-au dus la institutiile aplicare a legii. O parte din bani sau din bunurile confiscate sunt donate sectorului neguvernamental.

Rolul USMS este de a identifica bunurile care pot fi confiscate (conturi, case, masini, avioane, ambarcatiuni, bijuterii, actiuni, instrumente financiare, alte bunuri de valoare), de a decide care din ele merita sa fie consfiscate si de a le valorifica direct sau prin companii specializate. Decizia finala apartine justitiei. Acest proces de evaluare nu este realizat intern, ci prin contractarea unor servicii externe in functie de bunurile care urmeaza sa fie confiscate. De pilda, evaluarea unor case este realizata de companii imobiliare etc. Bunurile sunt scoase ulterior la licitatie.

In cazul prejudiciilor de sub 500.000 de dolari, bunurile pot fi confiscate si inainte de pronuntare unei sentinte definitive. Seful USMS este numit de presedintele SUA, insa potrivit lui Thomas J. abernathy independenta politica a institutiei nu este pusa in discutie.

In urma cu o luna, directorul agentiei pentru Gestionarea si Recuperarea Bunurilor Sechestrate si Confiscate (AGRASC) din Franta, Charles Duchaine , a explicat modul de functionare a modelului francez, functional din 2011. AGRASC functioneaza cu 26 de angajati iar seful ei sustine ca nu poseda autoturism de serviciu si nici nu are sofer, pentru ca agentia sa aiba o imagine ireprosabila pentru ca nimeni sa nu poata spune ca profita de pe urma confiscarilor.

Principala grija a inspectorilor francezi specializati in sechestrare si confiscare, la fel ca cea a americanilor, este sa-si selecteze bunurile care pot fi valorificare rapid pentru a nu deveni gestionari unor bunuri greu de intretinut sau costisitoare.Organism administrativ, agentia franceza functioneaza sub autoritatea ministerului justitiei si ministerului bugetului. Agentia raporteaza 87.000 de bunuri confiscate si peste 100 de milioane de euro varsate la buget.

La capitolul confiscari, Romania se afla cu cinci ani in urma Frantei si cu treizeci in urma Statelor Unite. ANAF incearca sa se disculpe pentru rata mica de recuperare a prejudiciilor (sub 10%) si se justifica public de ce nu poate recupera usor prejudiciile celor condamnati prin sentinta definitiva, aruncand vina pe birocratie, procese de partaj sau comunicarea tarizie a deciziilor judecatoresti. (vezi detalii aici)

Pe de alta parte, un judecator de la Inalta Curte a identificat si alte cauze imputebile chiar ANAF. Judecatoarea Camelia Bogdan a explicat, in urma cu o luna, ca identifiarea produselor rezultate din infractiuni se desfasoara anevoios din cauza lipsei de preocupare in ce priveste identificarea beneficiarului real, lipsa unui registru de cadastru centralizat si dificultati in obtinerea datelor bancare.

Ministerului Justitiei dispune in prezent de un departament specializat in identificarea si sechestrarea bunurilor in timpul anchetei penale, insa acesta nu are atributii in ce priveste confiscarea si valorificarea averilor rezultate din infractiuni. Aceasta sarcina revine in prezent ANAF, unde nu exista un departament specializat nici un cont separat pentru a putea urmari cu preicizie cat recupereaza fiscul de la cei condamnati definitiv. Apoi, nici destinatia acestor bani nu este clar directionata, ca in Statele Unite, ci intra la bugetul de stat. In consecinta, gradul de recuperare a banilor in Romania este foarte scazut.

Guvernul intentioneaza sa remedieze aceasta problema prin infiintarea unei Agentii specializate in sechestrare, administrare si confiscare.

Ministerul Justitiei a publicat pe site in data de 31 martie un proiect de lege privind infiintarea agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Sechestrate. agentia urmeaza sa fie in subordinea Ministerului Justitei, sa aiba cel putin 35 de angajati. Va avea conducere bicefala, cu directorul general propus de ministrul Justitiei, si directorul general adjunct propus de Ministerul de Finante.

Agentia ar urma sa indeplineasca urmatoarele functii:

  • a) de facilitare a urmaririi si identificarii bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni si a altor bunuri avand legatura cu infractiunile si care ar putea face obiectul unei dispozitii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciara competenta in cursul unor proceduri penale
  • b) de valorificare, in cazurile prevazute de lege, a bunurilor indisponibilizate in cadrul procesului penal
  • c) de gestionare a sistemului informatic national integrat de evidenta a creantelor provenite din infractiuni
  • d) de sprijinire, in conditiile legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici in materia identificarii si administrarii bunurilor care pot face obiectul masurilor de indisponibilizare si confiscare in cadrul procesului penal. (vezi proiectul de lege in documentul atasat)

Confiscarea a devenit posibila in baza Directivei 42/ 2014 privind inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor savarsite in Uniunea Europeana. Directiva are termen de transpunere pana in octombrie 2016. Altfel spus Romania trebuie sa aiba pana la acea data institutiile specializate infiintate si operationale, responsabile fiind Ministerul Justitiei si Ministerul de Finante.

Directiva ofera justitiei instrumente noi, cum ar fi consfiscarea extinsa sau confiscarea de la terti. In baza acestei directive, confiscarea se poate realiza si cand NU exista hotarare definitiva de condamnare, de pilda in cazul in care suspectul se sustrage urmaririi penale (fuge de tara). Confiscarea extinsa se dispune atunci cand valoarea bunurilor detinute este disproportionata in raport cu veniturile reale.

Confiscarea de la terti (aplicata la noi in premiera in cazul Voiculescu) se dispune atunci cand bunurile au fost transferate catre terti pentru a fi protejate sau cand tertii ar fi trebuit sa stie ca bunurile provin din infractiuni. De notat ca, in sistemul romanesc, confiscarea nu este o pedeapsa, ci o sanctiune civila. Nici sechestru, nici confiscarea nu reprezinta o pedeapsa in materie penala.