Ministerul Transporturilor ar putea anunta in zilele urmatoare ce se va intampla cu autostrada Comarnic - Brasov, daca va continua sau va renunta la realizarea proiectului in sistem de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor. Premierul Ponta ceruse ca pana pe 15 februarie sa fie luata o decizie in cazul acestui proiect care presupune un cost foarte mare: 325 de milioane de euro platiti in fiecare an de catre statul roman timp de 26 de ani. In total, pentru constructia celor 53 de km de autostrada, intretinerea si operarea lor, Romania ar urma sa plateasca circa 8,5 miliarde de euro pana la finalul perioadei de concesiune.
In urma cu o luna, aflat la Ministerul Transporturilor unde ministrul Ioan Rus a prezentat strategia autostrazilor din varianta finala a Master Planului General de Transport, premierul Ponta a vorbit de Comarnic - Brasov si a cerut luarea unei decizii pana in 15 februarie. Totodata, Ponta a cerut sa fie facute publice toate detaliile legate de concesiunea in cauza.
Secretul financiar al autostrazii Comarnic - Brasov, facut public la peste un an de cand s-a semnat intelegerea: Statul roman ar urma sa plateasca firmelor ce vor construi si intretine autostrada 325,2 milioane de euro pe an
Documentul publicat de MT expune in mare parte informatiile prezentate in urma cu un an cand a fost semnat memorandumul intre guvern si concesionarul Vinci-Aktor-Strabag precum lungimea de 53 de km, costul de 1,8 miliarde de euro pentru constructie si poiectare sau valoarea taxei de 7 lei pe autoturism.
Ce apare nou este cuantumul sumei pe care statul roman ar urma sa o plateasca firmei concesionare in fiecare an. Documentul cu detaliile privind proiectul de concesiune al autostrazii Comarnic - Brasov a fost publicat de Ministerul Transporturilor si poate fi descarcat de aici.
La paginile 24-25-26 din documentul facut public de Ministerul Transporturilor in ianuarie 2015 sunt detaliate modalitatile de plata catre concesionar.
"Plata de disponibilitate care este stabilită pentru fiecare perioadă conform regulilor contractuale este principala sursă de venituri a partenerului privat, care trebuie să îsi acopere toate costurile (pentru constructie, întretinere, operare, finantare etc.) din aceste venituri", se arata in document.
Astfel, in document se arata ca, anual, totalul platilor de disponibilitate ale statului roman catre concesionar ar urma sa fie circa 325,2 milioane de euro. Aceste plati ar urma sa inceapa dupa cei 4 ani de constructie, timp de 26 de ani cat va dura concesiunea.
Astfel, la finalul perioadei de 30 de ani de concesiune, pe baza valorii anuale a platii de disponibilitate prezentate, statul roman ar urma sa fi platit pentru proiectul Comarnic - Brasov peste 8,45 de miliarde de euro.
In documentul facut public miercuri se precizeaza ca, in mod normal, autostrada (constructie, proiectare, operare si intretinere) ar urma sa coste 2,73 miliarde de euro pe cei 30 de ani, dar asta in situatia in care intreaga suma ar fi disponibila de azi.
Cu alte cuvinte, daca am avea acesti bani acum in buzunar, autostrada si operarea ei ne-ar costa 2,73 miliarde de euro pentru cei 30 de ani. Cum nu avem acesti bani de azi si ne bazam pe un consortiu de firme sa gaseasca fianantare si sa se ocupe de proiect timp de 30 de ani, iar noi platim si toate costurile legate de finantare, la pachet cu cosntructia si intretinerea. La final, nota de plata ajunge la 8,45 miliarde de euro.
Practic, statul roman ar urma sa plateasca la final pentru constructia, operarea si intretinerea pe timp de 26 de ani a unui singur kilometru de autostrada pe Valea Prahovei nu mai putin de 160 de milioane de euro.
Comarnic - Brasov, pariul electoral al premierului Ponta: "Daca Autostrada Comarnic-Brasov nu e gata pana in 2016, nu mai candidez la urmatoarele parlamentare"
In februarie 2013, cu putin timp inainte de deschiderea ofertelor de concesiune, premierul Victor Ponta a tinut sa iasa la televizor si sa anunte ca acest proiect devine un punct central al promisiunilor sale electorale si ca, daca pana in anul 2016 nu va fi gata, el nu va mai candida la alegerile parlamentare.
"Daca autostrada Comarnic-Brasov nu este gata pana in 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brasov si cu Pitesti-Craiova", spunea Victor Ponta la Realitatea TV.
Autostrada Comarnic - Brasov, la a treia incercare. Vinci a mai incercat si in 2004 si in 2009 alaturi de grecii de la Aktor
Prima incercare a avut loc in 2004, cand Guvernul condus atunci de Adrian Nastase a selectat trei firme pentru construirea tronsoanelor Bucuresti-Ploiesti (Strabag din Austria), Comarnic-Predeal (Vinci din Franta) si Predeal-Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel).
In 2004, pe 18 octombrie, la Bucuresti in prezenta premierului francez de atunci, Jean-Pierre Raffarin si a prim-ministrului Adrian Nastase, ministrul Transporturilor de atunci Miron Mitrea semna cu Vinci contractul de parteneriat public-privat cu compania franceza Vinci pentru realizarea a 36 de km de autostrada intre Comarnic si Predeal.Costul: 480 milioane de euro.
Atunci, inainte de campania electorala pentru aegerile prezidentiale, presedintele PD Traian Basescu acuza ca delegatia franceza a venit in scop electoral la Bucuresti, ca "a venit sa-si ia tainul" si ca, de fapt, contractul pentru compania franceza Vinci este un cadou oferit de Adrian Nastase premierului francez.
Vezi aici detaliidespre cum s-a semnat in 2004 contractul fara a se organiza o licitatie.
Ulterior, la schimbarea Guvernului la finele lui 2004 si dupa ce Comisia Europeana si-a exprimat dezacordul privin modul cum au fost selectati concesionarii, contractul pentru autostrada spre Brasov nu a mai fost semnat.
Discutiile privind realizarea autostrazii macar intre Comarnic si Brasov au continuat, iar in 2009 asocierea Vinci - Aktor (Franta - Grecia) era desemnata licitatia pentru realizarea proiectului in parteneriat public-privat. Autostrada de la Comarnic pana la Brasov ar fi trebuit sa aiba 58 de kilometri si ministrul transporturilor de atunci, Radu Berceanu estima ca va costa 1,5 miliarde de euro.Vezi aici detalii.
In aprilie 2010, insa, consortiul Vinci - Aktor a denuntat unilateral contractul, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. Reprezentantii consortiului au aratat ca statul roman nu a acceptat anumite clauze, situatie care a condus la imposibilitatea de a obtine finantare pentru proiect.
Articol de referinta:
0
9
