Master Planul pe Transport si Strategia de Implementare - documentul care stabileste prioritizarea proiectelor - au fost modificate pentru a tine cont de observatiile Comisiei Europene si sunt aproape gata sa fie retransmise oficialilor europeni pentru o aprobare finala. Astfel, in ceea ce priveste prioritizarea proiectelor rutiere pana in anul 2020, pe primul loc se afla autostrada Sibiu - Pitesti, iar pe doi e autostrada Bacau - Pascani. Alte proiecte care apar prioritare sunt autostrazile Sibiu-Brasov, Brasov-Ploiesti, Cluj Napoca - Bors si Pitesti-Craiova. La drumurile expres, legatura din Moldova pe ruta Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau capata prioritate.
Toate proiectele rutiere sunt gandite sa fie implementate prin mixul de fonduri europene-buget-imprumuturi, iar pana la retransmiterea Master Planului finalizat Comisiei Europene mai e nevoie ca Ministerul Finantelor sa aprobe spatiul fiscal suplimentar in deficitul national pentru urmatorii ani, necesar pentru angajarea unor imprumuturi de 7 miliarde de euro care sa completeze fondurile europene disponibile.
Master Planul General de Transport (MPGT), precum si Strategia de Implementare - documentul cheie care stabileste prioritizarea proiectelor de infrastructura pentru anii ce urmeaza, a fost modificat astfel incat sa tina cont de observatiile facute de Comisia Europeana si e gata sa fie retransmis oficialilor europeni pentru aprobarea finala. Vezi aici, in detaliu, care au fost observatiile Comisiei.
Potrivit surselor HotNews.ro, observatiile comisiei au fost asimilate si documentul strategic a suferit o serie de modificari si, in acest moment, mai asteapta o aprobare din partea Ministerului de Finante pentru a putea fi retrimis la Comisia Europeana.
Lista autostrazilor considerate prioritare pana in 2020
Astfel, potrivit surselor HotNews.ro, lista de proiecte prioritare pe rutier a fost "finisata", iar unele lucruri au fost modificate simtitor fata de prima varianta a Strategiei de Implementare adoptata de Guvern in martie.
Astfel, dupa aplicarea recomandarilor Comisiei, pe primul loc apare de data aceasta autostrada Sibiu - Pitesti, drept prioritatea maxima, cu un punctaj de 112,2 puncte. Pe doi apare autostrada Bacau - Pascani (97,85 puncte), tronson ce inainte ocupa prima pozitie.
Rocada s-a facut dupa ce punctajul a fost ajustat ca urmare a aplicarii criteriului de "missing link" (legatura lipsa). Astfel, Sibiu - Pitesti a primit un punctaj mai mare pentru ca reprezinta legatura lipsa in cazul unei infrastructuri deja existente (A1 Pitesti - Bucuresti la un capat si A1 Sibiu - Deva la celalalt), in timp ce Bacau - Pascani e o legatura lipsa in cazul unor proiecte care inca nu au fost demarate.
In ce priveste celelalte proiecte, lista autostrazilor considerate prioritare in urmatorii 5-7 ani include: Sibiu - Brasov, Brasov - Ploiesti (include Comarnic-Brasov), Pitesti-Craiova, Targu Neamt - Pascani - Iasi si Bors - Suplacu de Barcau - Nadaselu (langa Cluj Napoca).
De remarcat ca, fata de varianta initiala, din Strategia de Implementare a disparut autostrada Brasov - Bacau ca prioritate pentru viitorul apropiat.
Drum expres pe ruta Ploiesti-Buzau-Bacau si extinderea la 4 benzi a Centurii Capitalei. Autostrada de centura (A0) pentru Bucuresti, lasata pentru dupa 2020
Cat priveste drumurile expres, lista prioritatilor consemneaza proiecte care vizeaza in special Moldova pe ruta Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau.
In cazul centurii Capitalei, pana in 2020 eforturile se vor concentra pe largirea la 4 benzi a actualei Sosele, in special Centura Sud, iar din 2020 se va lua in calcul si realizarea autostrazii de centura A0 pe partea de Nord a Capitalei, unind A1, A3 si A2.
Proiectele rutiere pana in 2020 ajung la circa 12,6 miliarde de euro. Aproape 7 miliarde ar trebui sa vina din imprumuturi
In acest moment, Master Planul de Transport impreuna cu Strategia de Implementare e aproape finalizat, dupa ce a fost revizuit conform observatiilor CE, si este aproape gata de retransmis oficialilor europeni pentru o aprobare finala. Totusi, pana la trimiterea sa la Bruxelles, e nevoie ca Ministerul Finantelor sa dea o aprobare esentiala pentru implementarea intregii strategii.
Pentru intreg sectorul rutier, pana in 2020 - perioada care se suprapune cu actualul exercitiu financiar european (perioada ce s-ar putea prelungi si pana in 2022), necesarul de bani pentru toate investitiile propuse ajunge la circa 12,6 miliarde de euro (autostrazi, drumuri expres, transregio si euro-trans), conform calculelor finale din Master Plan. Din acestia, circa 4,8 miliarde de euro ar veni din fonduri europene si cofinantarile nationale aferente acestora.
Pentru restul, Romania ar trebui sa apeleze la imprumuturi. Astfel, in urma cu o luna, Guvernul aproba printr-un memorandum un plafon de 7 miliarde de euro pentru imprumturile necesare implementarii proiectelor rutiere din MPGT.
Trebuie precizat ca toate proiectele de infrastructura rutiera din Master Plan sunt gandite a fi realizate printr-o schema de mix de fonduri: fonduri europene - buget - imprumuturi, astfel incat resursele financiare europene sa poata fi folosite pentru cat mai multe proiecte.
Astfel, o conditie esentiala devine aprobarea nivelului de imprumuturi externe necesare de catre autoritatile romanesti si europene
Doua conditii: Comisia sa aprobe ajustarea tintei de deficit, iar Ministerul Finantelor sa aprobe spatiul fiscal suplimentar in deficitiul national pentru urmatorii ani
Practic, intregul plan financiar pentru proiectele de infrastructura rutiera din Master Plan in urmatorii cinci ani depinde de doua aspecte economice esentiale: unul ce trebuie aprobat de catre Comisia Europeana si altul care trebuie sa vina sub forma aprobarii unui spatiu fiscal suplimentar pentru anii urmatori, decizie ce trebuie sa vina in zilele ce urmeaza de la Ministerul Finantelor.
Astfel, pentru ca planul financiar de realizare a proiectelor rutiere angajand imprumuturi de circa 7 miliarde de euro, e nevoie ca oficialii europeni sa aprobe un ajustor de deficit pentru Romania. Mai exact, pe langa deficitul national, tarile membre au dreptul la un ajustor de deficit de maxim 0,5% din PIB daca deruleaza proiecte de infrastructura din fonduri structurale, iar acest ajustor se negociaza cu Comisia, au explicat surse pentru HotNews.ro
Pe langa acest aspect, tot ce mai e nevoie este si ca Ministerul de Finantele sa-si dea OK-ul pe plan si sa aprobe spatiul fiscal suplimentar in deficitul national pentru imprumuturile ce ar urma sa fie folosite pentru proiectele de infrastructura pentru urmatorii ani. Sursele HotNews.ro sustin ca acest spatiu fiscal suplimentar exista din lipsa altor angajamente si ca totul tine doar de o decizie a Finantelor care, in mod normal, nu ar avea de ce sa refuze acest aspect.
Spatiul fiscal suplimentar necesar proiectelor rutiere ar fi de 0,2% din PIB in 2017 si 0,5% din PIB in 2018, 2019 si 2020.
O astfel de planificare aprobata ar bate in cuie investitiile in infrastructura pentru urmatorii ani, in dauna, spre exemplu, a unor masuri populiste ce ar putea fi luate in loc.
HARTA - autostrazile si drumurile expres prioritare pana in 2020, conform ultimei variante a Strategiei de Implementare a proiectelor din Master Plan:
3
30
