Licitatia pentru proiectarea si executia tronsoanelor montane ale autostrazii Sibiu - Pitesti va fi lansata in acest an, sustine directorul Companiei de Drumuri, Stefan Ionita in ciuda faptului ca revizuirea Studiul de Fezabilitate a fost anulata, iar documentatia veche a fost puternic criticata de JASPERS, consultantul Comisiei Europene, in special pentru lipsa unui studiu geotehnic fundamentat. " In definitiv relieful este acelasi, nu s-au schimbat lucruri semnificative", argumenteaza seful CNAIR. "Domnul Ionita spune doar jumatate de adevar, inducand in eroare opinia publica. (...) Nu poate fi numit "matur" un studiu in care investigatiile geotehnice pentru tuneluri se rezuma la cate un foraj la fiecare capat al tunelurilor, cum este cazul Tunelului Poiana lung de 1,7 km", avertizeaza Asociatia Pro Infrastructura.
"Sibiu-Pitesti este una dintre prioritatile noastre si este un proiect ce poate fi promovat pe documentatia din 2008. Am fost pe teren, am beneficiat de sprijinul Institutului Geologic Roman, care a furnizat deja un document. Toate acestea vin sa demonstreze valabilitatea studiului din 2008, si nicidecum ca solutiile de atunci nu au fost cele optime. In definitiv relieful este acelasi, nu s-au schimbat lucruri semnificative", a declarat directorul Companiei de Drumuri (CNAIR), Stefan Ionita, in cadrul unei dezbateri organizata de Asociatia Generala a Inginerilor din Romania.
"Avem in cadrul Companiei toate parghiile si toate mecanismele sa facem lucrurile bine. Vom lucra cu expertii nostri, ingineri de drumuri, cu institutii de prestigiu din Romania, cu asociatii precum AGIR, Asociatia profesionala de drumuri si poduri, proiectantul IPTANA. Nimic nu ne retine sa continuam", a mai spus Ionita.
Studiul de Fezabilitate din 2008 la care face referire directorul CNAIR a fost puternic criticat de catre expertii JASPERS, consultantul independent al Comisiei Europene, in special pentru lipsa de informatii geotehnice adecvate.
Studiul de Fezabilitate din 2008, desfiintat intr-un raport JASPERS: Terasamente, sapaturi, structuri, tuneluri - majoritatea fara informatii geotehnice adecvate
HotNews.ro a scris despre raportul realizat in 2013 de Jaspers in care se preciza ca pentru prima autostrada montana din romania e nevoie de un studiu geotehnic cuprinzator, cu circa 2.200 de foraje geotehnice, fata de cele 300 de foraje cate s-au facut in 2008. Analiza JASPERS arata ca oate terasamentele, sapaturile, structurile si tunelurile din studiul din 2008 nu erau adecvat analizate geotehnic.
Lipsa informatiilor geotehnice era subliniata in special in cazul tunelurilor montane, cele mai complicate lucrari de arta de pe traseul viitoarei autostrazi de la Pitesti la Sibiu. Astfel, traseul autostrazii presupune realizarea a 7 tuneluri cu o lungime totala de circa 7,4 km, insa niciunul nu are suficente informatii geotehnice stranse in cadrul SF-ului din 2008.
"Consideram ca desing-ul preliminar al tunelurilor nu poate fi realizat cu informatiile recoltate pana acum", sustin expertii Halcrow care sugereaza ca lipsa investigatiilor prin foraje ar trebui sa urmareasca specificatiile Eurocode 7 ce spune ca pentru tuneluri forajele trebuie facute la intervale de 20 pana la 200 de metri intre ele. "De exemplu, pentru Tunelul Poiana (n.r. circa 1,7 km) ar fi nevoie absoluta de un minim de 8 foraje geotehnice", sustin expertii contractati de Jaspers.
In SF-ul din 2008, insa, pentru tunelul Poiana s-au facut doar doua foraje, cate unul la fiecare capat. Pentru tunelul Lazaret Nord, ce are o lungime de peste 1000m, in SF-ul din 2008 tot doua foraje s-au facut, cate unul la fiecare capat.
Pro Infrastructura: Nu poate fi numit "matur" un studiu in care investigatiile geotehnice pentru tuneluri se rezuma la cate un foraj la fiecare capat
Fata de declaratiile facute de seful CNAIR a luat pozitie si Asociatia Pro Infrastructura (API) care il acuza ca induce ignora recomandarile JASPERS si ca induce in eroare opinia publica prezentand doar "jumatate de adevar".
"Am auzit de nenumarate ori, atat din partea domnului Ionita cat si din partea ministrului Cuc, faptul ca studiul din 2008 este unul matur. Nu poate fi numit "matur" un studiu in care investigatiile geotehnice pentru tuneluri se rezuma la cate un foraj la fiecare capat al tunelurilor, cum este cazul Tunelului Poiana lung de 1,7 km. Cum poate un constructor sa liciteze fara sa stie care este compozitia solului in acest tunel si ce solutii tehnice trebuie sa aleaga pentru constructia lui? Este imposibil de prevazut daca acest tunel va costa 50 de milioane de euro sau 200 de milioane de euro", sustine Pro Infrastructura.
"Este evident faptul ca un constructor serios va bugeta pretul maxim care sa includa toate riscurile. Insa, asa cum am vazut in ultimii ani pe tronsoanele reziliate (A3 Suplacu de Barcau-Bors, A3 Mihaiesti-Nadaselu, A7 Centura Bacau), la licitatii vor veni constructorii mai putin seriosi, care nu vor lua in considerare aceste riscuri si vor licita "la noroc" sau, mai rau, fara a avea intentia de a duce la bun sfarsit contractul, profitand de incompetenta si fuga de responsabilitate a autoritatilor", mai avertizeaza API.
Citeste si:
0
15
