Camera Deputatilor a adoptat tacit miercuri doua proiecte de lege prin care se modifica regimul incompatiblitatii prevazut in Legea 176/2010 privind functionarea Agentiei Nationale de Integritate, in asa fel incat, practic, o persoana gasita incompatibila sau in conflict de interese are interdictie timp de trei ani de la a ocupa aceeasi functie pentru care a fost gasit incompatibil sau in conflict de interese, nu orice functie. Unul dintre aceste proiecte este al senatoarei PC Cristiana Anghel, in timp ce celalalt apartine mai multor deputati PSD, UDMR si unui deputat de la minoritati.

Cele doua proiecte aveau termen de adoptare tacita in prima camera sesizata, Camera Deputatilor, data de 8 mai.

In prezent, art. 25 pe care cele doua proiecte doresc sa il modifice, alin (2), prevede astfel:

  • (2) Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate.

In forma propusa de Cristiana Anghel, s-ar schimba astfel:

"Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani, de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie care a generat starea de incompatibilitate ori existenta conflictului de interese, pe o perioada de trei ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate."

In forma propusa de deputatii PSD Adam Luminita-Pachel, Florea Daniel, Necula Cosmin, Nica Nicolae-Ciprian, Nicolicea Eugen, Roman Victor, deputati UDMR Kerekes Karoly, Marton Arpad-Francisc si deputatul Mircovici Niculae (minoritati), textul ar deveni mai precis, cu specificatii clare pentru primari, consilieri localil si judeteni, parlamentari sau europarlamentari.

Mai exact, daca persoana a ocupat functia de primar, viceprimar, consilier local sau consilier judetean, presedinte sau vicepresedinte de consiliu judetean, deputat, senator sau parlamentar european, nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste functii pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului, fiind incompatibila cu aceste functii.

De asemenea, se inlocuieste formularea "electorale" cu "ocupate in urma unor alegeri":

"(2) Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alineatului 1 sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor ocupate in urma unor alegeri, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului, fiind incompatibila pe o perioada de 3 ani cu functiile sus mentionate"

2.1 Daca persoana a ocupat functia de primar, viceprimar sau consilier local nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste functii pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului, fiind incompatibila cu aceste functii.

2.2 Daca persoana a ocupat functia de presedinte al consiliului judeten, vicepresedinte al consiliului judetean sau consilier judetean nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste functii pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului, fiind incompatibila cu aceste functii.

2.3 Daca persoana a ocupat functia de deputat, senator sau parlamentar european nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste functii pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului, fiind incompatibila cu aceste functii".

(3) In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilite."

In expunerea de motive, acestia explica faptul ca in prezent este specificata interdictia persoanelor de a ocupa "aceeasi functie", ceea ce Curtea Constitutionala a considerat ca da voie la doua interpretari: fie inseamna "orice functie" fie "orice alta functie de natura celei care a generat starea de incompatibilitate".

Vezi aici expunerea de motive

Si senatoarea Anghel afirma un lucru similar in expunerea sa de motive, invocand Decizia nr. 460/2013 a CCR, considerand ca "interpretarea are la baza sensul literal si gramatical al notiunilor folosite de legiuitor la redactarea textului in discutie, coroborarea acestuia cu alte norme juridice incidente in materie, precum si intentia legiutorului, care trebuie sa respecte, totodata, cadrul constitutional referitor la dreptul de a alege si de a fi ales". In continuare, Anghel sustine ca "daca legiutorul ar fi dorit o extindere a efectelor sanctiunii, ar fi utilizat termeni, sintagme generice de tipul "orice alta functie publica", "o functie sau demnitate publica similar" etc, notiuni consacrate de altfel in astfel de situatii si utilizate si in legea invocata.

Vezi aici expunerea de motive.

  • Amintim insa aceasta problema a fost deja transata de Curtea Constitutionala in 2013 in cazul parlamentarului Mora Akos Daniel, dupa ce Senatul a refuzat sa puna in aplicare sentinta ANI si sa-i revoce mandatul. 

Comisia Juridica din Senat si-a motivat refuzul cu argumentul ca starea de incompatibilitate stabilita de Agentia Nationala de Integritate a domnului Mora Akos Daniel atrage interdictia de a mai ocupa, pe o perioada de 3 ani, functia eligibila care a generat starea de incompatibilitate, respectiv cea de consilier judetean, iar nu cea de senator. Comisia a interpretat astfel ad literam reglementarea in vigoare care prevede ca persoana codamnata nu mai poate ocupa "aceeasi functie".

Or, Curtea Constitutionala a transat aceasta problema in 2013: "...putem concluziona ca atribuirea pentru sintagma ᅡaceeasi functieᅡ a intelesului de ᅡfunctia care a generat starea de incompatibilitateᅡ este profund gresita, aceasta fiind, practic, de natura sa lipseasca de eficacitate norma juridica respectiva. Caci, a permite o astfel de interpretare in care unei persoane constatate a fi in stare de incompatibilitate sa i se aplice rigorile legale, doar in conditiile in care aceasta ocupa si la momentul ramanerii definitive a constatarii A.N.I. aceeasi functie cu cea care a generat starea de incompatibilitate, ar pune, practic, la indemana celor vizati de Legea nr. 176/2010, un procedeu extrem de simplu de ocolire a legii si mai ales de sustragere de la aplicabilitatea sanctiunilor instituite de aceasta, in sensul ca, prin realizarea unei rotiri periodice a functiilor elective in intervalul de timp necesar parcurgerii intregii proceduri prevazute de lege pentru constatarea starii de incompatibilitate (si care de cele mai multe ori este destul de indelungat, incluzand si etapa procedurilor desfasurate in fata instantelor de judecata), subiectii de drept vizati de regimul juridic al incompatibilitatilor pot obtine, cu destul de multa usurinta, o eludare a cadrului legal referitor la acest regim".

Citeste mai multe aici.

PNL a criticat aceste modificari, acuzand PSD de "tactici precum cele din Martea Neagra".

"Aceste proiecte, care au adus modificari, de altfel, neconstitutionale la legea ANI, au trecut tacit de Camera Deputatilor pentru ca, la sedinta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din data de 28 aprilie 2015, d-nul Eugen Nicolicea, ministrul care ii asigura lui Victor Ponta o buna colaborare interinstitutionala cu Parlamentul, nu stia daca aceste proiecte trebuiau dezbatute de Camera Deputatilor ca si prima camera sesizata sau, dimpotriva, ca si camera decizionala. Atat de mult timp i-a fost necesar d-nului ministru sa se lamureasca cu privire la acest aspect, incat, intre timp, termenul de 45 de zile pana la adoptarea tacita a acelor doua proiecte a fost implinit.

Pentru ca nu as putea banui vreun ministru al cabinetului Ponta ca nu are pregatirea profesionala sa citeasca corect Constitutia, singura concluzie pe care o pot trage din acest comportament al parlamentarilor din arcul guvernamental este aceea ca PSD nu a renuntat la tactici precum cele din Martea Neagra, menite sa decredibilizeze institutia Parlamentului si sa blocheze orice demersuri facute in lupta anticoruptie.

Mai grav este faptul ca, printr-o astfel de complicitate a parlamentarilor din arcul guvernamental, se incearca reglementarea legislativa cu incalcarea deciziei nr. 418/2014 a Curtii Constitutionale, decizie care, potrivit legii fundamentale, este definitiva si general obligatorie, iar Parlamentul avea indatorirea constitutionala de a modifica legislatia numai in sensul punerii acesteia in acord cu hotararile CCR, iar nu in sensul invalidarii deciziei CCR", afirma intr-un comunicat deputatul liberal Valeria Schelean.