Povestea celei mai controversate bucati de autostrada din Romania: Cum s-a ajuns ca lucrarile la "ciotul" din autostrada A3 care intra in Bucuresti sa fie blocate si neterminate la doi ani si jumatate de la deschiderea circulatiei

de Victor Cozmei     HotNews.ro
Duminică, 8 februarie 2015, 19:34 Monitorizari | Proiecte Infrastructura >> Articole


Dupa opt ani de contract, ciotul de 6,5 km de autostrada care intra in Bucuresti tot nu e gata
Foto: Agerpres
In 2007 a fost demarata constructia primilor 19 km din autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti, din Capitala si pana la Moara Vlasiei. Opt ani mai tarziu nu doar ca proiectul nu e finalizat, dar lucrarile sunt blocate, contractul pentru primii 3 km e pe cale sa fie reziliat, iar constructorul a trimis in judecata statul roman si cere 88 de milioane de euro despagubiri si costuri suplimentare. Toate acestea la un contract care valora initial 117 milioane de euro, dar a fost modificat de mai multe ori, iar valoarea sa a fost majorata prin acte aditionale cu peste 30%.

---

  • In urma cu un an, Dan Sova anunta ca va rezilia contractul cu firma italiana Impresa Pizzarotti pentru constructia autostrazii Bucuresti - Moara Vlasiei. Luni dupa luni au trecut, contractul nu a mai fost reziliat, iar lucrarile au ramas blocate in continuare. Prea multe informatii nu au fost facute publice, iar la inceputul lui 2015 declaratiile autoritatilor au inceput sa se contrazica intre ele. Una zicea ministrul Rus, alta zicea CNANDR prin raspunsurile oficiale si altceva zicea primarul Oprescu sau directorii de la Primaria Capitalei.
  • Pentru a afla, totusi, ce se afla in spatele disputei din justitie, HotNews.ro a consultat la Tribunalul Bucuresti intreg dosarul aflat pe rolul instantei. Accesul la dosar s-a facut in baza unei solicitari pe legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public adresata Tribunalului Bucuresti.
---

Povestea unui esec costisitor

In iunie 2007 Compania Nationala de Autostrazi (CNADNR) semna contractul pentru primul tronson din autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti cu asocierea Impresa Pizzarotti - Tirena Scavi. Contractul prevedea realizarea primilor 19,5 km ai autostrazii, din soseaua Petricani din Bucuresti si pana la Moara Vlasiei, si avea valoarea initiala de circa 515 miloane de lei, adica aproape 117 milioane de euro, toti de la bugetul statului.

De atunci si pana in prezent, proiectul a fost schimbat de mai multe ori, s-au adaugat noi lucrari pe lista, iar la contract s-au incheiat cinci acte aditionale. Din cele cinci acte aditionale, doua au marit valoarea contractului initial cu circa 30%, ajungandu-se la 674 miliaone de lei, adica 153 milioane de euro.

Printre modificarile aduse proiectului initial se numara realizarea a trei benzi pe sens in loc de doua intre Moara Vlasiei si Soseaua de Centura, realizarea unui nod rutier la Moara Vlasiei, modificari la pasajele de la Popasului, de peste Centura Bucuresti si Calea Ferata, precum si modificari la proiectul de intrare a autostrazii in Bucuresti dupa ce PUZ-ul din zona a fost aprobat de administratia bucuresteana abia in 2011.

Autostrada A3 spre Bucuresti, portiune deschisa in 2012
Foto: Hotnews
In 19 iulie 2012, bucata de autostrada de la Centura si pana la Moara Vlasiei, impreuna cu tronsonul complet pana la Ploiesti, era deschisa traficului rutier. Lucrarile inca nu erau finalizate, iar constructorul italian a primit inca doi ani la dispozitie pentru a finaliza Nodul de la Moara Vlasiei - o componenta importanta pentru a da o mai mare utilitate autostrazii - si restul de 6,5 km de la Centura si pana in Bucuresti.

Chiar in aceeasi zi, tot in 19 iulie 2012, Impresa Pizzarotti chema CNADNR in instanta intr-un dosar deschis la Tribunalul Bucuresti si cerea despagubiri substantiale pentru toate lucrarile suplimentare. Pizzarotti cerea nu mai putin de 384 milioane de lei - adica circa 88 milioane de euro -  drept despagubiri si cheltuieli suplimentare.

Dupa aproape un an de judecata, instanta a dispus realizarea unei expertize independente, iar rezultatul expertizei da in mare parte dreptate constructorului. Potrivit concluziilor raportului, valoarea totala a prejudiciilor si a sumelor suplimentare datorate ajunge la un maxim de 307 milioane de lei. Atat constructorul italian, cat si CNADNR au depus o serie de obiectiuni la raport, iar Compania de Autostrazi a cerut, pe deasupra, realizarea unei contraexpertize in dosar, insa instanta de judecata nu s-a pronuntat inca pe aceasta cerere.

Urmatorul termen de judecata este in 5 martie, insa, avand in vedere ca procesul este doar in stadiul procesual de fond, pana la o decizie definitiva in acest caz va mai trece multa vreme.

In tot acest timp, din 2012 si pana in 2014, lucrarile la "ciotul" de 6,5 km de autostrada incepand de la Centura s-au desfasurat greoi, cu doua perioade de lucrari suspendate cerute de stat ca urmare a taierilor de finantare si cu eforturile constructorului concentrandu-se pe pasajul peste centura de la km 6+500 si portiunea pana in strada Popasului, la km 3+325.

Chiar si asa, CNADNR a raspuns in luna ianuarie la o solicitare HotNews.ro, informand ca nu se are in vedere deschiderea traficului intre Soseaua de Centura si strada Popasului, chiar daca lucrarile sunt intr-un stadiu de realizare avansat.

In plus, lucrarile la Nodul Moara Vlasiei inca nu sunt finalizate, stadiul fizic al lucrarii find undeva la 60%, conform datelor CNADNR transmise HotNews.ro.

Statul a amenintat in iunie 2014 constructorul ca reziliaza contractul, cel putin pentru primii 3 km unde oricum nu s-a lucrat nimic, insa italienii nu s-au lasat induplecati si au comunicat autoritatilor ca renunta pe cale amiabila la tronson, dar doar in schimbul unor despagubiri.

Intregul proiect a ramas blocat -  CNADNR a anuntat ca va lua masuri si va rezilia contractul pe primii 3 km

De atunci si pana la inceputul anului 2015 nu s-a mai intamplat nimic. In diferite raspunsuri, CNADNR informa ca, in conditiile actuale, contractul cu Impresa Pizzarotti nu mai poate continua, insa masurile concrete s-au lasat asteptate.

Joi, pe 5 februarie 2015, Compania de Autostrazi a anuntat ca a purtat noi discutii cu antreprenorul si consultantul si ca, in perioada imediat urmatoare, vor fi luate o serie de masuri pentru a indeparta blocajul, printre care amintim:
  • Receptia la Terminarea Lucrarilor pentru sectorul km 7+400 - km 19+500 pana la data de 13.02.2015;
  • Preluarea in administrare de catre CNADNR SA a sectorului de autostrada cuprins intre km 3+325 si km 7+400 pana la data de 13.02.2015;
  • Notificarea Antreprenorului privind incetarea contractului pana la data de 16.02.2015, de la 0+000 la 3+325;
  • Initierea procedurii de atribuire pentru contractarea lucrarilor pe sectorul de autostrada cuprins intre km 0+000 si km 3+325 pana la sfarsitul lunii martie 2015;
  • Primirea ofertelor pentru contractarea lucrarilor pe sectorul de autostrada cuprins intre km 0+000 si km 3+325 pana la sfarsitul lunii aprilie 2015;
  • Finalizarea procedurii de atribuire pana la sfarsitul lunii iunie 2015.
In schimb, CNADNR nu a precizat daca s-a ajuns la o intelegere cu antreprenorul privind despagubirile solicitate. In plus, trebuie mentionat ca CNADNR anunta ca va face receptia tronsonului de la km 3+325 pana la km 19+500, desi lucrarile la Nodul de la Moara Vlasiei situat la km 19 nu sunt finalizate.

Este de asteptat ca, in perioada urmatoare, odata cu realizarea pasilor enumerati mai sus, Compania de Autostrazi si Ministerul Transporturilor sa ofere mai multe informatii publice si sa detalieze masurile care au fost si vor urma a fi luate.

Autostrada construita la campie, dar care a costat mai mult pe kilometru decat una construita la munte


A3 Bucuresti - Moara Vlasiei / Negru - finalizat; Rosu - aproape gata; Galben - pe cale de reziliere
Foto: Hotnews
In situatia data, putem concluziona ca pentru cei 15 kilometri de autostrada realizati efectiv de actualul constructor italian, statul roman a platit nu mai putin de 674 milioane de lei, adica putin peste 153 de milioane de euro. Asta inseamna un cost de 10,2 milioane de euro/kilometru, desi este vorba de o autostrada realizata la campie, ce-i drept cu trei benzi pe sens.

Ca referinta, mentionam ca standardul de cost pe kilometru de autostrada la campie, standard adoptat in 2010 de Ministerul Transporturilor, este de 3,8 milioane de euro/km.

Conform acelorasi standarde de cost, un kilometru de autostrada la munte ajunge la 5,8 milioane de euro / kilometru.

La toate acestea mai adaugam faptul ca pentru finalizarea lucrarilor, a nodului de la Moara Vlasiei si a ultimilor 3 km de langa Bucuresti, CNADNR va scoate la licitatie publica un nou contract, cu un nou cost si care va mai ridica valoarea finala a proiectului.

Detalii din procesul aflat pe rol: Constructorul cere 88 milioane de euro drept despagubiri si costul lucrarilor suplimentare. Expertiza din dosar a calculat 69 milioane de euro

Totul a inceput in iulie 2012, cand Antreprenorul a chemat in judecata statul solicitand nu mai putin de 384 milioane de lei despagubiri si cheltuieli suplimentare, adica aproape 88 milioane de euro. Impresa Pizzarotti, in actul de chemare in judecata consultat de HotNews.ro, solicita despagubiri pentru prejudiciu produs de 210 milioane de lei, 138,8 milioane lei contravaluarea lucrarilor suplimentare efectuate, 34,4 milioane de lei diferente de pret datorate contractual, precum si dobanzile aplicabile sumelor datorate.

In dosar s-a dispus o expertiza independenta, iar rezultatul expertizei da in mare parte dreptate Antreprenorului. Astfel, expertul in cauza constata ca se impun daune de circa 5,2 milioane lei pentru prejudicii ce tin de forta de munca, daune de 7,9 milioane de lei pentru prejudicii ce tin de utilaje si echipamente, peste 60 de milioane de lei cheltuieli de santier suportate de Antreprenor ca urmare a intarzierilor cauzate de beneficiar, peste 36 milioane de lei cheltuieli cu sediul central si profitul nerealizat de Antreprenor ca urmare a intarzierilor imputate autoritatilor, 1,5 milioane de lei ca penalitati de intarziere a unor plati, 2,9 milioane de lei cost suplimentar al extinderii aisgurarilor in proiect.

In plus, expertul estimeaza cheltuielile suplimentare cu care trebuie crescut pretul lucrarii intre 176 milioane de lei si 194 milioane de lei, in functie de tipul de calcul, instanta ramand sa decide care va fi luata in considerare.

Astfel, potrivit concluziilor raportului, valoarea totala a prejudiciilor si a sumelor suplimentare datorate ajunge la un maxim de 307 milioane de lei.

Printre altele, expertul pune pe seama CNADNR mai multe costuri cum ar fi cele generate de intarzierile din timpul realizarii Proiectului Tehnic, predarea intarziata si fragmentata a santierului, lucrarile la un canal colector, diferenta de pret intre o solutie cu bitum simplu si cea cu bitum modificat folosita in santier.

De partea sa, CNADNR a formulat mai multe obiectii la raportul de expertiza si respinge cea mai mare parte a concluziilor, punand de fapt cheltuielile suplimentare rezultate pe seama constructorului italian.

Totusi, CNADNR recunoaste ca unele aspecte i se pot imputa, in egala masura, atat Beneficiarului cat si Antreprenorului, precum modificari la Pasajul din strada Popasului, Pasajul peste Soseaua de Centura si Calea ferata, nodul rutier de la Soseaua de Centura sau nodul rutier si pasajul de la Moara Vlasiei.

Valoarea totala acceptata de CNADNR ajunge, insa, la 32,3 milioane de lei, o suma platibila dupa finalizarea lucrarii, sustine compania. De altfel, CNADNR a solicitat instantei realizarea unei contraexpertize, insa judecatorii au amanat deliberarea pe acest aspect dupa ce expertul in cauza va formula raspunsuri la obiectiunile formulate deja de catre CNADNR si Antreprenor la expertiza deja realizata.

Actele aditionale

Din iunie 2007 si pana in prezent au fost semnate cinci acte aditionale la contractul pentru primii 19 km din autostrada, din Bucuresti si pana la Moara Vlasiei, insa doar doua din aceste acte prevad si o marire a valorii initiale.

Astfel, pe 10 decembrie 2008 s-a semnat un act aditional prin care se prevede construirea autotrazii pe segmentul 6+500 - 19+500 km, intre Soseaua de Centura si Moara Vlasiei cu cate trei benzi pe sens, in loc de doua cum era prevazut initial. Valoarea contractului urma sa creasca cu 73,8 milioane de lei, fara TVA, ajungand la un total de 588,4 milioane de lei.

In octombrie 2009 s-a semnat un alt act aditional in valoare de circa 85 de milioane de lei pentru o solutie alternativa cu umpluturi de balast. Astfel, valoarea totala a contractului a urcat la circa 673,5 milioane de lei. Astfel, in total, valoarea contractului pentru cei 19,5 km de autostrada a fost marita prin acte adtionale cu 30,86%.

Trebuie precizat, insa, ca la momentele in care au fost incheiate actele aditionale nu exista prevederea legala de la articolul 122 litera i) din OUG 34/2006 care reglementeaza achizitiile publice, prevedere care impune un maxim de 20% din valoarea totala pentru lucrari suplimentare si acte aditionale. Articolul respectiv a fost introdus prin legea 279/2011.

Cum a amenintat statul ca reziliaza contractul in 2014, dar n-a mai facut nimic apoi

De la inceputul anului 2014 lucrarile au inghetat cu totul pe santier, iar relatiile cu antreprenorul s-au blocat. Italienii de la Pizzarotti au presat pentru a-si recupera banii suplimentari solicitati, insa nu au putut cadea de acord cu autoritatile.

Impresa Pizzarotti s-a ocupat de construirea A3 Bucuresti - Moara Vlasiei
Foto: CNADNR
Potrivit documentelor aflate in dosarul de la tribunal consultate de HotNews.ro, in luna martie 2014 au fost purtate negocieri pentru incheierea unui nou act aditional. In minutele sedintelor de negociere au fost determinate valorile lucrarilor suplimentare - 38,877 milioane de lei. Dupa stabilirea acestor valori, insa, discutiile au fost suspendate.

Pe 25 mai 2014, CNADNR a comunicat Antreprenorului ca din moment ce lucrarile la km 0+000 - 3+425 fac obiectului unui Ordin de Modificare, incepand cu 24 mai 2014 se suspenda lucrarile de executie. Compania propunea firmei italiene sa renunte amiabil la lucrarile pe tronsonul cuprins intre km 0+000 - 3+425 . Ulterior, pe 6 iunie 2014 CNANDR trimite Antreprenorului o notificare pentru incetarea a contractului.

In notificarea din 6 iunie, CNADNR sustinea ca valoarea initiala a contractului semnat era de 514.624.483 milioane de lei (fara TVA), iar fata de valoarea initiala, prin actele aditionale incheiate, contractul s-a marit cu 30,86%, ajungandu-se la circa 673 milioane de lei. Astfel, CNADNR anunta ca s-a depasit pragul de 20% ca valoare suplimentara la un contract stipulat la articolul 122, litera i) din OG 34/2006 care reglementeaza achizitiile publice.

CNADNR justifica masura prin faptul ca situatia in care s-ar incheia noi acte aditionale ce maresc valoarea contractului nu s-ar putea face decat cu o modificare substantiala a legislatiei in vigoare. Astfel, CNADNR cere incetarea contractului la 30 de zile de la finalizarea lucrarilor ramase de efectuat pe tronsonul Km 3+425 - 19+500.

Ulterior, pe 10 iunie 2014 CNADNR a transmis Antreprenorului o nota de reziliere, dar numai pentru sectiunea 0+000 - 3+425 km din cei 19 km ai contractului.

Pe 19 iunie 2014, firma italiana raspunde si sustine ca nu exista un temei legal pentru reziliere si considera ca solicitarea CNADNR nu poate reprezenta decat o solicitare de modificare a Contractului de Proiect in sensul impartirii pe tronsoane si o propunere de incetare amiabila a Contractului pentru 0+000 - 3+425 km, cu aplicarea de compensatii pentru materialele deja achizitonate si lucrarile de reproiectare.

In plus, Antreprenorul se arata disponibil la o astfel de reziliere, dar numai in conditiile unor compensatii si a unei reconfirmari ca restul de lucrari intre Km 3+425 - 19+500 vor fi achitate integral, inclusiv pretentiile antreprenorului de compensare deja existente.

Mai mult, Antreprenorul solicita asigurari ca exista acoperire financiare pentru cele cerute.

Pe 4 iulie, Antreprenorul comunica faptul ca CNADNR nu a raspuns la adresa sa si considera situatia drept o disputa intre cele doua parti, amintind de posibilitatea actionarii in instanta a statului pe aceasta problema. De atunci si pana in februarie 2015 nu s-a mai vorbit deloc despre reziliere.

Care sunt modificarile aduse proiectului initial

Contractul pentru cei 19 km de autostrada din Bucuresti si pana la Moara Vlasiei a fost semnat in iulie 2017 si avea termen de finalizare in 2010. Cu toate acestea, proiectul initial a fost modificat de mai multe ori.

Una din cele mai importante modificari a fost cea de suplimentare a numarului de benzi a autostrazii, de la doua la trei pe sens pentru tronsonul cuprins intre km 6 - Soseaua de Centura si km 19 - Moara Vlasiei.
Autostrada A3 pana la Moara Vlasiei are 3 benzi pe sens
Foto: Hotnews


Aceasta modificarie a fost tradusa printr-un act aditional semnat in decembrie 2008 si care majora valoarea contractului cu inca 74 de milioane de lei.

In 15 octombrie 2009, CNADNR a mai incheiat un act aditional (cu numarul 3) care prevedea lucrari suplimentare si majora valoarea poriectului cu inca 85 de milioane de lei.

Intr-un raspuns adresat HotNews.ro, CNADNR precizeaza ca in implementarea proiectului au intervenit si modificări solicitate de diverse autorităţi (Primăria municipiului Bucureşti, Primăria oraşului Voluntari, Poliţia Rutieră).

Modificările aduse Proiectului Tehnic iniţial aprobat sunt următoarele:

- Modificarea aliniamentului pe tronsonul km 0+000 – 2+450 impusă de Primăria municipiului Bucureşti prin aprobarea unui nou PUZ în zonă in 2011
- Nod rutier Popasului km 2+780 – modificare impusă de către Primăria Voluntari în anul 2008. Modificarea constă în renunţarea la două pasaje care asigurau continuitatea străzilor Popasului şi Iancu Nicolae şi realizarea unui nod rutier cu asigurarea acceselor pe toate laturile;
- Modificare pasaj Calea Ferată şi Centura Bucureşti – modificare datorată lărgirii Centurii Bucureşti la patru benzi. Astfel s-a modificat lungimea totală şi lungimea deschiderilor pasajului peste Centura municipiului Bucureşti şi Calea Ferată;
- Nod rutier Centura Bucureşti km 6+550 – modificare impusă de Poliţia Rutieră prin Avizul CTE restrâns – pentru asigurarea tuturor relaţiilor de trafic, numărul bretelelor fiind suplimentat cu două bucăţi;
- Nod rutier Moara Vlăsiei km 19+500 – Poliţia Rutieră, prin avizul CTE restrâns, a solicitat Anteprenorului să asigure toate relaţiile de circulaţie în condiţii de confort şi siguranţă, precum şi realizarea întregului nod rutier în cadrul acestui contract.


Citeste mai multe despre   
















21319 vizualizari

  • +20 (20 voturi)    
    Mie mi se pare extrem de clar ca.... (Duminică, 8 februarie 2015, 19:46)

    gica43 [utilizator]

    ...in aceasta tara nimic nu se duce la bun sfarsit decat daca cineva-evident,dintre cei de la putere- poate fura macar 20-30 % din valoarea investitiei !!
    • +1 (5 voturi)    
      5.8 mil. Euro / km la munte = pret neserios de mic (Luni, 9 februarie 2015, 1:13)

      dumitrica [utilizator] i-a raspuns lui gica43

      In acord cu Mediafax, ultimul pret de constructie pentru Comarnic - Brasov, autostrada in lungime de 53 km, a fost de 1.8 miliarde Euro (daca statul ar putea plati fara sa se împrumute) ceea ce implica o suma cifrata la 34 mil. Euro/km, de 5.86 ori mai mult decit in normele din 2010 ale Ministerului Transporturilor (vezi citatul). In asemenea conditii nici cei 3,8 milioane euro/km la cimpie nu sunt credibili, costurile reale fiind mult mai mari.

      Citat Hotnews: "Ca referinta, mentionam ca standardul de cost pe kilometru de autostrada la campie, standard adoptat in 2010 de Ministerul Transporturilor, este de 3,8 milioane de euro/km.

      Conform acelorasi standarde de cost, un kilometru de autostrada la munte ajunge la 5,8 milioane de euro / kilometru."
      • +1 (3 voturi)    
        incorect (Luni, 9 februarie 2015, 11:24)

        igorashu [utilizator] i-a raspuns lui dumitrica

        Pretul de constructie vehiculat pentru Comarnic-Brasov e umflat - povestea e prea lunga ca s-o detaliez aici.
        Standardele de cost mentionate de Hotnews sunt corecte. De cele mai multe ori preturile pentru tronsoanele construite sau aflate in constructie reprezinta aprox. 80-90% din cele stabilite de Ministerul Transporturilor.
        • 0 (2 voturi)    
          Doar 307 mil. Euro sa coste Comarnic - Brasov?! (Luni, 9 februarie 2015, 12:46)

          dumitrica [utilizator] i-a raspuns lui igorashu

          Daca pretul de 5.8 mil. Euro / km autostrada la munte ar fi corect atunci Comarnic - Brasov ar trebui sa coste numai:

          5.8 mil. Euro / km x 53 km = 307 mil. Euro!

          Din ce scrie la adresa data mai jos, autostrada de cimpie Centura Ocolire Timisoara in lungime de 9.5 km, functionala din octombrie 2012, a costat 48 mil. Euro adica 5.05 mil. Euro/km, net peste pragul celor 3.8 mil. Euro stabiliti la Ministerul Transportului.

          Vezi: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13468787-harta-interactiva-autostada-timisoara-lugoj-lot1-deschisa-circulatiei-tronsonul-9-5-este-prima-autostrada-din-romania-terminata-inainte-termen.htm

          Cum poate costa o autostrada de munte 5.8 mil. Euro / km, cu doar 0.75 mil. Euro mai mult decit una la șes?!
          • +1 (1 vot)    
            simplu (Luni, 9 februarie 2015, 15:29)

            igorashu [utilizator] i-a raspuns lui dumitrica

            Calculul tau pleaca de la o premisa gresita: tu crezi ca autostrada Comarnic - Brasov va fi construita exclusiv pe varful muntelui. Ceea ce e imposibil - trebuie si tuneluri si viaducte.
            Pentru toate standardele de cost, te invit sa arunci o privire aici: http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=268
  • +17 (17 voturi)    
    DNA (Duminică, 8 februarie 2015, 20:15)

    ANONIM [anonim]

    Ma intreb 3 lucruri;
    1- Mai are DNA procurori disponibili
    2- Mai are DNA pixuri disponibile
    3- Cind DNA ii va face o vizita "expertului''
  • +10 (12 voturi)    
    unde e Ceausescu ? (Duminică, 8 februarie 2015, 20:22)

    nedumeritul [utilizator]

    unde e Tepes ?
    • +2 (4 voturi)    
      ha ha (Duminică, 8 februarie 2015, 22:22)

      Adrian_1234 [utilizator] i-a raspuns lui nedumeritul

      Ceausescu e in teapa lu Tepes
  • +10 (10 voturi)    
    A3 (Duminică, 8 februarie 2015, 21:45)

    anonim [anonim]

    Terenurile din Pipera s-ar devaloriza daca ar exista A3 pana in Bucuresti (Str. Petricani - Fabrica de Glucoza). Asta e motivul pentru care nu exista iesiri de pe A3 decat la Snagov.
  • +8 (8 voturi)    
    CNADR = falimentul Romaniei (Duminică, 8 februarie 2015, 23:34)

    scortosul [anonim]

    CNADR ar trebui lichidata firma si arestati toti cei cu drept de semantura pentru toata furaciunea si incompetenta lor. Au blocat Romania in subdezvoltare, au complotat impotriva intereselor statului si implicit ale romanilor, au sabotat dezvoltarea Romaniei lipsindo de retelele de transport vitale dezvoltarii !!!!
    • +7 (7 voturi)    
      SUBSCRIU (Luni, 9 februarie 2015, 1:11)

      spectator47 [utilizator] i-a raspuns lui scortosul

      miroase de la o posta "BLATUL" ,jocul de alba - neagra cu autostrada aduce sume importante pentru ambele parti ale contractului din pacate reprezentantii statului roman sunt niste tradatori care reprezinta structurile mafiote (din partide) ---vesnica finantare....ei sunt smecherii care ne iau pe toti de fraieri.
      Sunt convins ca adevarul v-a triumfa si vinovatii vor da socoteala in fata legilor Statului Roman.
  • +4 (4 voturi)    
    Incompetenta lui Oprescu este cauza (Luni, 9 februarie 2015, 10:08)

    valahiandusk [utilizator]

    Portiunea de 6 km este intentionat blocata pentru ca incompetentul de Oprescu nu a largit Fabrica de Glucoza. Daca s-ar fi facut totul s-ar fi blocat pe Petricani si incompetenta perpetuata de ani de zile de funebrul de Oprescu ar fi iesit la iveala.Asadar mascaricii au blocat totul
    • +4 (4 voturi)    
      Blocaje si obstructionari (Luni, 9 februarie 2015, 10:53)

      Robert M [utilizator] i-a raspuns lui valahiandusk

      Primarul este mare specialist in blocari, nu in largiri de drumuri.
      Este clar ca s-a axat pe borduri, stalpi si alte contructii din beton, cu care cheltuie banii inutil.
      El nu are in cap fluidizarea traficului, este interesat doar de cheltuirea fara rost a banilor.
  • +3 (3 voturi)    
    va spun eu cum... (Luni, 9 februarie 2015, 10:55)

    drop [utilizator]

    romanii ca de obicei au zis ca sunt cei mai destepti si au votat in masa USL. Adica tocmai hotii cei mari.
  • +3 (3 voturi)    
    pierderi corecte (Luni, 9 februarie 2015, 10:56)

    N.R.Cunoscatorul [anonim]

    banii pentru autostrazi se "evapora" datorita sistemului inventat de CNADNR (statul roman): bugetul proiectului include si exproprierile pentru terenurile de pe traseul autostrazii.
    Acolo unde erau proprietari tarani nevoiasi, au fost cumparate pamanturile de cei care aveau informatii pe unde va trece autostrada.
    Cand terenul nu a fost vandut, pentru ca proprietarul nu a acceptat vanzarea, a fost cumparat alt teren alaturi si s-a modificat traseul autostrazii astfel incat sa treca autostrada pe terenul celui care trebuie sa castige si el niste bani din revanzare.
    Din aceasta cauza i s-a scarbit si lui Bechtel de colaborarea cu CNADNR si tot din acest motiv cere si Pizzarotti cat cere.
    Are dreptate. Cum sa construiesti in 2010 cand PUZ s-a aprobat in 2011 iar autorizatia de construire nu exista?
    Daca nu exista autorizatie de construire constructorul, oricare ar fi el, nu poate emite facturi catre CNADNR. Alta smechereie.
    CNADNR scapa de a plati facturi pentru munca prestata si pentru materiale inglobate, iar un constructor este indatorat la banci si pierde si bruma de profit pe care a luat-o in calcul cand a facut oferta.
    Subscriu opiniei ca CNADNR trebuie desfiintat si toti de acolo legati urgent.
    O alta entitate trebuie sa fie infiintata numai din profesionisti care sa fie mentinuti in functii fara a fi schimbati dupa cum bate vantul schimbarilor la putere.
  • +3 (3 voturi)    
    Știe Oprescu ce știe! (Luni, 9 februarie 2015, 12:45)

    vali47 [utilizator]

    Dacă făcea racordul A3 la București cum mai putea Oprescu,poporul PSD și mafia lui să facă pod ,tunel și nu se știe ce vor mai vrea(ca să poată fura)la A1,care nici nu are treabă cu accesul bucureștenilor.Pe A1 Oprescu vrea să-și aducă TIR-urile cu marfă la controlul lui în centrul Bucureștiului.Au votat cu courul și bucureștenii când l-au votat pe Oprescu și acum nu mai știu cum să scape de el.De lucrările la sediul PMG București nu mai spune Oprescu nimic-merg hotiile cu chiria,ce grabă are.
  • +1 (1 vot)    
    Hotii! (Vineri, 22 mai 2015, 22:15)

    vasi [anonim]

    Lasa ca vin alegerile si PSD o sa devina ...amintire (ca si PDL)!

    Ponta este un incapabil asa ca nu are ce cauta in fruntea guvernului.


Abonare la comentarii cu RSS


de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului




Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version