Politica fiscala a guvernului Ponta risca sa dea peste cap tot programul strategic de autostrazi. "Noul cod fiscal blocheaza practic MasterPlanul" - surse

de Victor Cozmei     HotNews.ro


Scenariul pesimist pentru infrastructura rutiera pana in 2020
Foto: Hotnews
Adoptarea Noului Cod Fiscal ar urma sa duca la cresterea deficitului la 3,2% in 2016, ba chiar 4,6% daca sunt luate in calcul estimarilor si legea salarizarii si cheltuielile pentru aparare, potrivit Consiliului Fiscal. Un astfel de deficit ar pune practic frana strategiei rutiere din MasterPlanul de Transport recent acceptat de Comisia Europeana. Asta pentru ca nu s-ar mai putea aproba acea "clauza de reforma structurala" ce presupune o derogare de 0,5% din PIB/an pentru ca Romania sa se imprumute si sa construiasca prin mix de fonduri nu mai putin de sase autostrazi (823 km) si cinci drumuri expres (371 km). Intra in actiune, astfel, scenariul pesimist in care Romania va avea la dispozitie doar fondurile europene si cofinantarea nationala prin care sa se apuce sa faca doar autostrada Sibiu-Pitesti (116 km) pana in 2020 si sa termine santierele de autostrazi incepute, si neterminate inca la termen.

Doua scenarii: 1200 de km de autostrada si drum expres VS 400 km


Master Planul general de Transport (MPGT), documentul strategic cheie pentru infrastructura Romaniei pentru cel putin urmatorii 15 ani, a fost publicat in varianta finala si a fost acceptat de Comisia Europeana, dar cu doua scenarii de implementare pentru componenta rutiera:

   - Un scenariu pesimist in care Romania va face mai putine proiecte, bazandu-se doar pe banii europeni si cofinantarile nationale

   - Un scenariu optimist in care Romania sa faca mult mai multe proiecte, accesand imprumuturi externe care sa completeze fondurile existente.

Conditia - cheie pentru scenariul optimist este ca oficialii Comisiei Europene sa aprobe in cazul Romaniei o asa numita "clauza de reforma structurala", adica derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani incapand cu 2017.

"Clauza de reforma structurala"

Conform descrierilor Comisiei Europene,  pentru a fi pe deplin operationala din 2017, asa cum doresc oficialii romani de la Transporturi, "clauza de reforma structurala" presupune reforme majore in sistem, care sa aiba efecte bugetare pozitive directe pe termen lung si care trebuie puse in aplicare pe deplin. Totul insa intr-un cadru financiar bine stabilit si fara cresteri  nesustenabile de deficit precum cele preconizate odata cu adoptarea Noului Cod Fiscal si a masurilor de taiere a taxelor si crestere a salariilor.

In varianta optimista, in care Comisia Europeana ar activa clauza de reforma structurala pentru Romania incepand cu anul 2017, tara noastra ar putea accesa imprumuturi externe de circa 8 miliarde de euro care sa completeze fondurile europene si bugetare la dispozitie pentru infrastructura rutiera pana in 2020. In acest scenariu, Romania ar avea planificat pana in 2020 realizarea a sase autostrazi (823 km) si a cinci drumuri expres (371 km), pe langa alte zeci de proiecte de reabilitari si variante de ocolire.

Neaprobarea "clauzei de reforma structurala" ar insemna haos pentru strategia autostrazilor in urmatorii cinci ani pentru ca  banii europeni si de la bugetul national pe care Romania ii are abia i-ar ajunge sa termine proiectele incepute in trecut ce n-au fost finalizate inca si sa construiasca o singura autostrada: Sibiu - Pitesti. La asta se mai adauga si drumul expres Ploiesti-Buzau-Bacau si centura sud a Capitalei. Chiar si asa, doar pentru aceste proiecte, previziunile din Master Plan indica un deficit de circa 700 de milioane de euro ce trebuie acoperit de undeva.

Estimarile pe anii urmatori dupa aplicarea noului Cod Fiscal: Deficitul va sari de 3% din PIB

Problema este ca activarea "clauzei de reforma structurala" si implicit derogarea anuala de 0,5% din PIB este strans legata de evolutia deficitului national, deficit ce ar urma sa creasca semnificativ in urmatorii ani din cauza politicilor fiscale pe care guvernul le vrea adoptate. Vorbim despre adoptarea noului Cod Fiscal, a legii salarizarii si majorarea cheltuielilor de aparare, masuri ce ar duce deficitul national undeva peste 3% in 2016 potrivit estimarilor institutionale, peste limita acceptata in UE.

Surse avizate au explicat pentru HotNews.ro ca adoptarea noului Cod Fiscal va pune practic frana componentei rutiere din Master Plan si va lasa loc doar scenariului pesimist prezentat mai sus. Practic, marirea deficitului si restul de masuri fiscale (precum relaxarea taxelor, legea salarizarii etc) au toate sansele sa blocheze activarea clauzei de reforma structurala si toata planificarea optimista din MasterPlan nu va putea fi aplicata.

Alte surse au precizat ca singura sansa in cadrul ce se prefigureaza este ca efectele noului cod fiscal sa se faca simtite pana in 2017, anul cand teoretic ar trebui sa inceapa aplicarea derogarii de 0,5% din PIB. In plus, pe langa noul cod fiscal, masurile de relaxare fiscala ar trebui aplicate cu viziune pentru a nu impovara si ele situatia deficitului, mai spun sursele.

Desi nu exista un document oficial, clar si concis cu ce impact asupra deficitului va avea aplicarea Noului Cod Fiscal (sau a legii salarizarii, sau cresterile de salarii in armata, sau reintroducerea pensiilor speciali pentru diferite categorii largi de bugetari, sau relaxarea taxelor etc) pe urmatorii ani, ministrul Eugen Teodorovici sustine ca deficitul bugetar pe 2016 se va duce la 2,8-2,9% din PIB, foarte aproape de pragul de 3% a carui depasire inseamna intrarea in procedura de deficit excesiv si cu mult peste tinta de 1,2% asumata. Teodorovici crede ca va fi doar o depasire temporara a tintei asumate, insa - din nou - prognozele oficiale si exacte lipsesc din dezbatere.

Pe de alta parte, Consiliul fiscal a publicat propria sa estimare a impactului asupra deficitului pe care masurile fiscale pe care guvernul le are in vedere le-ar putea avea (SURSA).

Deficit rezultat doar plin aplicarea Noului Cod Fiscal:

    2016: - 3,2% deficit
    2017: - 2,7% deficit
    2018: - 2,2% deficit   

Deficit Cod Fiscal+ cresteri salarii + majorare cheltuieli aparare:

    2016: - 4,6% deficit
    2017: - 5% deficit
    2018: - 4,5% deficit"

Clauza de reforma structurala "trebuie sa pastreze o marja de siguranta adecvata care sa asigure respectarea valorii de referinta de 3 % din PIB a deficitului"

Potrivit indrumarilor din documentele comisiei europene, clauza de reforma structurala si derogarea sa de 0,5% din PIB reprezinta practic o abatere temporara de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) sau de la traiectoria de ajustare bugetara in vederea atingerii acestuia. Cu toate acestea, "trebuie sa se pastreze o marja de siguranta adecvata care sa asigure respectarea valorii de referinta de 3 % din PIB a deficitului (n. valorile de referinta stabilite in Tratatul de la Maastrich). MTO ar trebui sa fie realizat in termen de patru ani de la activarea clauzei".

Consilier prezidential: "Cand devierea de la MTO este mai mare de 1,5% in termeni structurali, clauza de flexibilitate bugetara nu mai poate fi activata"


Consilierul prezidential Cosmin Marinescu a declarat pentru HotNews.ro ca, pentru a fi activata clauza de reforma structurala e nevoia de reforme, masuri si termene bine definite de catre autoritati, lucru ce nu s-a intamplat pana acum.

"Legat de clauza de flexibilitate invocata, de 0,5% din PIB, trebuie inteles ca aceasta nu poate fi accesata oricum, la libera discretie a statelor membre. Clauza privind reformele structurale ofera o anumita flexibilitate Pactului de Stabilitate si Crestere, insa accesarea acesteia necesita pregatiri consistente, o lista clara de reforme structurale, masuri si termene bine definite si credibile. Deocamdata Guvernul nu a prezentat un astfel de plan, deci invocarea clauzei de 0,5% trebuie pusa sub un foarte serios semn de intrebare", este de parere consilierul prezidential.

"In plus, mai trebuie sa se cunoasca si faptul ca, atunci cand devierea de la MTO [n. 1% in 2016 in cazul Romaniei] este mai mare de 1,5% in termeni structurali, clauza de flexibilitate bugetara nu mai poate fi activata. Iar in contextul masurilor Codului fiscal, situatia bugetara este foarte aproape de acest prag maxim al devierii permise", mai sustine Marinescu.

SCENARIUL PESIMIST - Proiecte noi: 116 km de autostrada si 290 km de drum expres

Scenariul in care clauza de reforma structurala nu va fi acceptata, Romania se va baza doar pe banii proprii si fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020. Asta va insemna un numar mai mic de proiecte ce vor fi implementate: 8 proiecte pe rutier pe FC si 25 pe FEDR.

Ce mari proiecte rutiere ar putea implementa Romania pana in 2020, fara clauza de reforma structurala:

- Autostrazi noi: Sibiu - Pitesti (116km)
- Drumuri expres: Centura de Sud a Capitalei la 4 benzi (35 km), Ploiesti-Buzau-Foscani-Bacau (246 km), legatura A3 - Aeroportul Henri Coanda (9km)
- Trei drumuri TransRegio (233 km)





SCENARIUL OPTIMIST - Proiecte noi: 823 km de autostrada si 371 km de drum expres

"[...] scenariul se bazeaza pe obtinerea de surse de finantare suplimentare de catre Romania, in special din imprumuturi publice contractate conform legii, dupa activarea clauzei de reforma structurala in domeniul transporturilor si obtinerea unei devieri de la tinta de deficit bugetar de 0,5% din PIB, incepand cu anul 2017 pentru o perioada de 4 ani consecutiv, respectiv pana in anul 2020. Valoarea surselor de finantare suplimentare care urmeaza a fi obtinute prin activarea clauzei de reforma structurala in domeniul transporturilor este de aproximativ 8,324 mld euro, pentru o perioada de 4 ani", se arata la pagina 626 a MPGT-ului.

Astfel, prin mixul de fonduri europene, bugetare si imprumuturi externe, Romania ar urma sa deruleze in urmatorii cinci ani 18 proiecte de infrastructura rutiera prin Fondul de Coeziune (FC) si alte 29 de proiecte rutiere pe Fondul de Dezvoltare Regionala (FEDR).

Ce mari proiecte rutiere ar putea implementa Romania pana in 2020, daca ar fi aprobata clauza de reforma structurala:

    - Autostrazi noi: Sibiu - Pitesti (116 km), Comarnic - Brasov (58 km), Sibiu - Brasov (120 km), Tg Neamt - Pascani - Iasi (135 km), Nadaselu - Suplacu de Barcau cu legatura Bors si Oradea (168 km), Pitesti-Craiova (124 km) si A0 (Inelul Bucurestiului) la nivel "half-profile" (102 km)

    - Drumuri Expres: Centura de Sud a Capitalei la 4 benzi (35 km), Ploiesti-Buzau-Foscani-Bacau-Pascani (327 km), legatura A3 - Aeroportul Henri Coanda (9 km)

    - Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio (350 km) , sapte variante de ocolire  (76,2 km) si drumul expres Constanta - Tulcea - Braila, la pachet cu podul peste Dunare (187 km)





Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















9606 vizualizari

  • +16 (22 voturi)    
    Comment sters de user (Vineri, 24 iulie 2015, 17:43)

    polonyca [anonim]

  • +11 (13 voturi)    
    Ploiestiul e peste tot... (Vineri, 24 iulie 2015, 18:37)

    g01an [utilizator]

    Harta asta, oi vedea eu dublu de la caldura, dar nu prea are ce cauta Ploiestiul in Transilvania.
    • +1 (3 voturi)    
      tu vezi bine, altii n-au ochi (Vineri, 24 iulie 2015, 21:19)

      mnicku [utilizator] i-a raspuns lui g01an

      mine poimaine ne trezim cu indicatoare de Constanta la intrare in Cluj

      Si banui ca e si aprobat, verificat, CTC...samd
    • +1 (3 voturi)    
      De fapt (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 13:23)

      grobian [utilizator] i-a raspuns lui g01an

      In scenariul pesimist, guvernul prevede o gaura de vierme in locul A3, pentru a ne putea incadra in buget.
    • +1 (1 vot)    
      Ești pe dinafară! (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 14:03)

      ploiesteanu [utilizator] i-a raspuns lui g01an

      Nu știi că Târgu Mureș se cheamă acum Ploiești prin hotărâre de guvern? Să piară maghiarimea din țară!
  • -21 (31 voturi)    
    iarasi MTO? (Vineri, 24 iulie 2015, 18:50)

    Lexis [utilizator]

    v-ati dovedit deja a fi falsi, micinosi sau, mai bine zis, incompetenti analisti economici! O demonstreaza cifrele!!!!!!.....Chiar nu vedeti???
    acelasi consiliu fiscal condus de acelasi aparator al politicii de austeritate, critica asta vara, alaturi de Basescu, scaderea CAS cu 5%, prevestind un dezastru pentru Romania, ca MTO nu va putea fi respectat, ca pensiile intra in colaps...si iata cum, desi de zile in sir tot apar cifre care sa-i contrazica transant, ei continua sa tina isonul celor pe care-i doresc la guvernare.
    Sunteti chiar penibili cu zbaterile voastre, incurajate vad de hotnews si televiziunile ce-l urasc pe Ponta( realitatea si digi), in conditiile in care cifrele arata NU cresterea deficitului bugetar ci excedent bugetar, scaderea incasarilor la fondul de pensii cu doar 1,5 % , nu cu 5%( asta insemnand efectul scontat de reducere a locurilor de munca la gri sau negru), crestere economica solida, consecventa.
    Disperarea voastra, motivata politic, e debordanta...
    • +5 (17 voturi)    
      O sa te cred cand o sa vad (Vineri, 24 iulie 2015, 21:01)

      emil bobu [utilizator] i-a raspuns lui Lexis

      autostrazile construite.

      Pana atunci, bucura-te de punga de faina.
      • +2 (2 voturi)    
        NU CRED! (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 7:47)

        nick24 [utilizator] i-a raspuns lui emil bobu

        în 2020 NU va fi gata Pitești--Sibiu, deci și varianta pesimistă e prea optimistă.
        Poate vor fi gata niște cioturi din diferite tronsoane. Să nu uităm că s-ar putea să se închidă și segmentul cu alunecări, de la Aciliu pt schimbarea soluției tehnice, pe vreo 2 ani.
        Nu se pot face prea multe în 4 ani, avem experiențe negative cu tot ce s-a făcut până acum, totul durează mai mult decăt termenele din contract.
    • +1 (1 vot)    
      Calm (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 10:14)

      Gigi Kent [utilizator] i-a raspuns lui Lexis

      Sa stea linistit Consiliul Basist-Fiscal ca nu se vor face autostrazi in Romania. Astia nu sunt in stare sa faca o harta si noi credem ca pot construi autostrazi? Poate daca inchidem CNADNR-ul si Ministerul Transporturilor si importam institutii din strainatate. De la nemti ca tot e la "moda".
    • +1 (1 vot)    
      OK, poti sa clefai linistit bonurile (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 15:26)

      Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui Lexis

      Ti-ai facut datoria pt azi. Nu esti in colaps inca pt ca te peticesti cu imprumuturi, FYI.
  • +4 (6 voturi)    
    Scenariu pesimist? (Vineri, 24 iulie 2015, 18:50)

    ddanescu [utilizator]

    Hai sa fim seriosi, chiar crede cineva ca se va face mai mult pana in 2020 decat cca. 100km de autostrada noua? Considerand ritmul cu in care s-au facut autostrazi pana acuma in Romania mai mult e practic imposibil.

    Asa ca sa fim optimisti daca se va indeplini scenariul pesimist sau PSD-ist, cum vreti sa-i spuneti... ca pe scenariul optimist nu-l crede nimeni...
  • +5 (7 voturi)    
    Mda (Vineri, 24 iulie 2015, 19:34)

    qwertyuiop [utilizator]

    Ce stie Ponta ce-i sofranu?
  • +5 (13 voturi)    
    V-am zis-o, P$D sunt cei mai prosti (Vineri, 24 iulie 2015, 21:00)

    emil bobu [utilizator]

    Nimeni nu e mai rau ca P$D la conducere.
  • +5 (7 voturi)    
    Harta (Vineri, 24 iulie 2015, 21:07)

    1NL [utilizator]

    Oare hartile astea au fost trimise la Bruxelles , dupa ce au fost atent intocmite, pregatite si verificate de catre specialistii Companiei Nationale de Autostrazi( pompos nume), ai Ministerul Transporturilor si ai Guvernului Romaniei? Vai de cunostintele lor geografice!
    Eu personal, mitic, il inteleg pe Dl. Ioan Rus , ca ardelean, ca si-ar dori in Transilvania un oras precum Ploiesti-ul dar nici o scuza pentru eroare..sau, Geografia Romaniei obligatorie pentru angajatii institutiilor sus mentionate.
  • -1 (1 vot)    
    Dezinformare (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 9:11)

    IonNeculăescu [anonim]

    Hartile reale sunt la aceasta adresa

    http://2retouch.wordpress.com/2015/07/25/scenariul-optimist-pina-in-2020/
  • +2 (2 voturi)    
    "Surse" ? (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 10:31)

    #DeDreapta#6Case#DinMeditatii [utilizator]

    Atat ?
  • -1 (1 vot)    
    Isarescu, codul fiscal si bugetul (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 16:19)

    LiviuStoian2 [anonim]

    Dl Isarescu, vesnicul stapan al BNR, se grabeste sa dea sfaturi "conforme" scrisorilor de intentie rusinoase semnate cu FMI de el impreuna cu guvernele Boc in anii 2010-2011. Dl Isarescu vrea "spatiu fiscal" pentru a ingropa in continuare banii tarii in cele mai nefericite investitii, cele din constructii si in primul rand in afacerile asfaltangiilor, principala sursa de spagi din economie. Dl. Isarescu refuza sa vada cum stam in raport cu vecinii nostri si cu alte tari europene cu care trebuie sa concureze companiile romanesti si in loc sa faca ce fac de regula economistii, adica sa vada cifrele, Dl. Isarescu isi pune la bataie credibilitatea pentru a sustine o gafa a Presedintelui, impins la ea de consilierii sai PDL-isti. Dl. Isarescu uita ca Romania nu mai este comunista si ca rolul statului nu mai este sa faca investitii decat in subsidiar, din disponibilitati. Ori soselele sunt oportune si particularii au de ce sa investeasca in ele, ori nu sunt oportune si atunci nici statul nu ar trebui sa se grabesca cu ele. Particularii care au venit in Romania si au facut studii au ajuns la concluzia ca traficul de marfuri si persoane nu justifica nici macar o singura autostrada(privata). Dl. Guvernator ar face mai bine sa repare imensele sale gafe si lipsuri care au nenorocit sute sau poate mii de familii de romani care au facut contracte de credit in Fr. elvetieni, nestiind ce stiau toti bancherii de pe glob, ca francul va creste exploziv pe seama crizei. Ma intreb ce ar trebui sa se intample pentru ca toate contractele bancare de creditare tip, folosite de banci, sa fie supuse unui control de echitate si legalitate ? Romanii au cazut ca mustele in plasa bancherilor si Guvernatorului nici ca ii pasa, da sfaturi altora... As fi vrut ca Guvernatorul sa ii atentioneze atat pe Presedinte cat si pe Premier sa nu mai faca angajamente de alocari din PIB cata vreme PIB-ul este al Guvernului Romaniei doar in proportie de 20-30%.
    • 0 (2 voturi)    
      Ce alocari din PIB visezi? (Sâmbătă, 25 iulie 2015, 19:55)

      somesanu [utilizator] i-a raspuns lui LiviuStoian2

      Guvernul are la dispozitie doar resursele din taxe si impozite incasate. Plus cota din profit ce ii revine din participatiile statului la sumedenie de societati. Atat. PIB-ul este altceva.

      Iar romanii care au facut credite in valuta pentru nevoi personale era bine sa cantareasca atent riscurile. Am prieten care nu si-a mai putut plati creditul in LEI ...
  • -1 (1 vot)    
    Tot articolul porneste citand "surse", (Duminică, 26 iulie 2015, 14:21)

    xrogo [utilizator]

    care or fi alea nu se stie,cat despre credibilitate,trageti concluzii!!!


Abonare la comentarii cu RSS


de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului




Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version