Finlanda si Estonia discuta de cativa ani un mega-proiect care sa lege capitalele celor doua tari care in prezent sunt accesibile doar pe cale maritima, iar lucrul nu este deloc usor din cauza sumelor implicate. Cea mai buna varianta este un tunel feroviar care insa va costa 9 miliarde euro dupa cele mai retinute prognoze si 20 de miliarde euro dupa cele mai pesimiste. Cele doua parti discuta de ani buni, s-au facut si primele studii de fezabilitate si intreaga poveste arata ca un astfel de proiect-mamut trebuie gandit in fiecare detaliu. In plus, unii spun ca poate fi construit doar cu ajutor de la chinezi, in timp ce altii spun ca cele doua tari se pot descurca doar daca obtin fonduri substantiale de la UE. In articol puteti citi si despre uriasul proiect la care va fi legata aceasta cale ferata.
Helsinki si Tallinn se gasesc la 80 km distanta si cele mai rapide ferry-boat-uri fac 90 de minute. Multi estonieni lucreaza in Finlanda, unde salariile sunt mai mari, in timp ce multi finlandezi se duc in Tallinn pentru viata de noapte si pentru bautura mult mai ieftina. Un bilet poate costa si sub 20 de euro daca este cumparat cu mult timp inainte sau daca este intr-o perioada cu trafic slab, insa in perioadele aglomerate pretul poate trece de 70 de euro pentru o calatorie dus.
Daca se va construi tunelul, calatoria ar putea dura jumatate de ora si cu bilete mai ieftine.
Intre cele doua capitale exista o diferenta mare in ceea ce priveste costul vietii. Portalul Numbeo indica faptul ca ai nevoie de 4.000 de euro in Helsinki pentru a avea acelasi nivel de trai pe care il ai cu 2.500 de euro la Tallinn. De exemplu in capitala estoniana preturile din restaurante sunt in medie cu 37% mai mici decat in cele din Helsinki, iar chiriile sunt in general cu 55% mai mici in Tallinn.
De ani buni se cauta solutii pentru ca cele doua capitale sa fie conectate printr-o legatura mult mai rapida si mai practica decat cea maritima si s-a cazut de acord ca cea mai buna varianta va fi un tunel feroviar cu lungimi intre 92 si 103 km, in functie de traseul ales.
Acesta ar deveni cel mai lung tunel feroviar submarin din lume si costurile estimate variaza intre 9 si 20 miliarde euro, cu cele mai recente cifre din studiul de fezabilitate in jurul a 16 miliarde euro.
In varianta cu costuri mai mici se estima ca excavatiile vor costa 3 miliarde euro, lucrarile de infrastructura si sistemele de siguranta vor costa intre doua si trei miliarde euro, materialul rulant va costa un miliard de euro, iar o suma intre unul si trei miliarde de euro va fi pusa deoparte pentru situatii neasteptate. Se estimeaza ca proiectul va fi fezabil daca 40% din costuri sunt suportate de UE.
Se spera ca efectele vor fi puternice asupra economiei ambelor orase, ceva stilul podului Oresund care leaga Malmo de Copenhaga.
Constructia nu va incepe mai repede de anul 2025 si este greu de crezut ca va fi terminata inainte de 2035. Insa discutiile au durat mult nu doar fiindca sunt multe aspecte cu care cele doua parti trebuie sa cada de acord, ci si fiindca un astfel de mega-proiect trebuie sa fie discutat in fiecare detaliu pentru a vedea daca este fezabil.
Tunelul ar trebui sa fie sapat la 215 metri sub nivelul marii si traficul maxim suportat ar fi de 40 de trenuri de pasageri, 11 trenuri cu masini si trei trenuri de marfa. Timpul de traversare ar fi jumatate de ora si un bilet ar putea costa de la 18 euro.
Studiile au aratat ca daca nu va exista niciun tunel, traficul de pasageri dintre cele doua orase ar creste de la 9 milioane anul trecut, pana la 14 milioane in 2050. Cu tunel studiile au aratat ca traficul de pasageri va ajunge in 2050 la 23 milioane de oameni, dintre care 10 milioane ar folosi ferryboat-urile.
Guvernele celor doua tari vor discuta mai in detaliu in primavara, dar interesant este ca exista si un proiect rival promovat de un fost director al Rovio, compania finlandeza celebra pentru jocul Angry Birds. Tunelul ar urmari o ruta diferita de proiectul guvernamental, sustinatorii cauta finantare de la chinezi si obiectivul este ca tunelul sa fie gata mai repede decat celalalt.
Privind insa lucrurile practic, aproape sigur ca va avea intaietate proiectul sustinut de cele doua guverne, mai ales ca vorbim de sume uriase si de nevoia de finantare de la UE.
Cele doua tari au ajuns la concluzia clara ca au nevoie de aceasta legatura, dar nu s-au grabit nici sa inceapa lucrarile in pripa si nici sa promita ca tunelul va fi gata in 4-5 ani. Oficialii celor doua tari discuta variante, cauta finantare, vor sa cada la invoiala pentru un anumit buget si nu se feresc sa dea termene de finalizare extrem de indepartate precum 2040.
Legatura FinEst Link ar urma sa lege regiunile arctice de Europa Centrala pe cale feroviara, dar exista o problema si fiindca in Finlanda si Estonia caile ferate au ecartament larg (stilul rusesc), diferit de ecartamentul standard din restul Europei, astfel ca va trebui gasita o solutie, fiindca tunelul va fi construit cu standardul de ecartamant european.
Acest lucru este de mare importanta si se leaga de Rail Baltica, cel mai mare proiect de infrastructura care s-a desfasurat in ultimul secol in tarile baltice. Din cauza diferentei de ecartament, tarile baltice sunt aproape izolate feroviar de Europa Centrala, iar acest proiect vrea sa puna capat acestei izolari construind o cale ferata standard care va lega Tallinn de Riga si apoi de Varsovia. Traseul ar urma sa aiba aproape 1.000 km si ar trebui sa fie gata in 2026. Prima sectiune a fost gata in 2015, de la granita polono-lituaniana, pana la Kaunas.
Surse: Railway Technology, Reuters, Baltic Review, Euronews.
Harta proiectului Rail Baltica
0
10
