Proiectul Centurii Feroviare a Capitalei si a unor trenuri urbane cu opriri dese care sa lege rapid diverse cartiere din Bucuresti si comunele din zona, bate pasul pe loc, desi in 2016 cand a fost reinviat, punerea in practica parea una usoara. Reprezentantii CFR explica pentru HotNews.ro ca unii pasi birocratici s-au facut, dar tot nu este clar cand va fi gata prima faza a proiectului, fiindca totul depinde de alte proiecte de infrastructura care, in purul stil romanesc, au acumulat si ele intarzieri dupa intarzieri.
Informatia pe scurt:
- Centura Feroviara si trenuri urbane care sa lege Capitala si cartierele aglomerate de zonele metropolitane - Un proiect demarat in 2016, cu termene scurte. Prima faza - Gara Progresu - Gara De Nord - ar fi trebuit sa fie gata din Q1 2017
- S-a schimbat Guvernarea, s-au schimbat ministrii de la Transporturi, s-au schimbat directorii responsabili - Proiectul practic nu a mai inaintat
- CFR Infrastructura sustine ca au fost facut pasi inainte pe frontul birocratic, insa in teren lucrurile au ramas neschimbate...
- CFR sustine ca dezvoltarea proiectului va mai dura ceva timp pentru ca trebuie sa existe o "corelare riguroasa" cu lucrarile pentru centura rutiera si ca mai trebuie obtinute o serie de avize.
- Lucrarile conexe la caile ferate bat pasul pe loc, iar lucrarile la Centura Rutiera sunt in aer, fara un orizont concret de implementare.
- Proiectul poate fi un succes doar daca va fi facut bine: cu trenuri frecvente, cu opriri dese si cu puncte de legatura tren-metrou.
Ideea revitalizarii Centurii Feroviare a Capitalei si lansarea unor trenuri urbane cu opriri dese in jurul Bucurestului si orar cadentat, care sa degreveze marile cartiere si sa faca legatura cu toate localitatile din aria metropolitana, a fost reinviata in 2016, in ultimele luni ale guvernarii Ciolos.
Tinta finala presupunea si legarea retelei CFR cu reteaua de metrou prin statii multimodale cu peroane comune in trei puncte de pe harta: Berceni, Preciziei si Pipera/Petricani.
La acel moment lucrurile pareau bine puse pe fagas, iar primul termen era chiar primavara lui 2017 pentru legatura dintre Gara de Nord si Progresu.
Guvernarea s-a schimbat la putin timp dupa relansarea proiectului, nu mai putin de trei ministri ai Transporturilor s-au schimbat de atunci si pana acum, iar garnitura de sefi si directori din institutiile responsabile de implementarea proiectului s-a reconfigurat constant. Proiectul Centurii Feroviare, insa, a batut pasul pe loc...
Centura Feroviara exista si in acest moment, majoritatea liniilor fiind construite inca de pe vremea lui Ceausescu. Cu toate acestea, pe mare parte din centura nu se circula, iar proiectul ar presupune repararea si moderrnizarea actualei infarstructuri. La fel este si cazul garilor: multe exista, dar au nevoie de reabilitare.
Trenurile urbane - o constanta in orasele din Vest, inexistente in Romania
Multe orase din Europa au trenuri urbane care fac legatura rapida intre diverse parti ale localitatii. Poti traversa un oras intr-o jumatate de ora, cu viteze chiar si de 60-80 km/h si cu opriri dese, celebre fiind trenurile germane S-Bahn sau RER-urile frantuzesti.
Nu si in Bucuresti, chiar daca primele propuneri pentru realizarea unei Centuri feroviare a Capitalei s-au facut in 2011 si 2012, nimic nu s-a concretizat. In 2016 proiectul a fost readus in atentie, s-au prezentat planuri cu cele trei faze si promisiunea era ca in primele luni ale lui 2017 primele trenuri vor circula de la Gara Progresu la Gara de Nord. Termenul nu a fost respectat, desi in decembrie 2016 planul era ca in 2018 sa fie inchis intreg inelul si Bucurestiul sa poata fi ocolit pe calea ferata in ambele sensuri.
In urmatoarele luni este greu de crezut ca vom vedea rezultate, mai ales ca proiectul Centurii Feroviare este legat de alte doua proiecte care au acumulat intarzieri: trenul Gara de Nord - Aeroport si reabilitarea liniei de cale ferata catre Giurgiu, unde se afla si una dintre garile de baza ale viitoarei Centuri, Gara Progresu.
Centura Feroviara ar fi un proiect util, mai ales ca este mult mai ieftin decat metroul, liniile de cale ferata existand in mare, si modernizarea unor gari ar trebui sa dureze mult mai putin decat realizarea unor tunele de metrou si a operatiunilor conexe.
Ce presupune Centura Feroviara?
Reabilitarea centurii feroviare prevede modernizarea "inelului" de cale ferata lung de circa 68 km si lansarea de trenuri (asa-numite regio-urbane) care sa circule cu orar cadentat clar si care sa opreasca des, la cel mult 2 km.
Prima linie ar fi trebuit sa aiba 30,9 km si sa uneasca Gara de Nord de Gara Progresu, trecand prin Chiajna, Domnesti, Bragadiru si Magurele. Apoi planul era sa fie folosite tot liniile existente, intre Gara de Nord - Baneasa si Gara Obor.
Cum arata proiectul inelului feroviar la final de 2016:
- etapa I: legatura feroviara Bucuresti Nord - Domnesti - Progresu (centura feroviara - vest) si Bucuresti Nord - Baneasa - Pantelimon (centura feroviara - nord). Cele doua trasee AR FI TREBUIT SA FIE operabile in luna februarie 2017, dupa lucrarile executate de CFR Infrastructura in regie proprie. Costul estimat era de 200.000 de euro.
- etapa a II-a: conexiunea feroviara cu reteaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei si Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Termenul finalizarii acestei etape ERA sfarsitul anului 2017, iar costurile se ridicau la aproximativ 5 mil. euro.
- etapa a III-a: legatura feroviara Progresu - Pantelimon - Bucuresti Nord (centura feroviara est), precum si reabilitarea garilor si a punctelor de oprire. Aceasta faza presupune o serie de lucrari mai ample, ce vor fi realizate de CFR Infrastructura pana in luna noiembrie 2018, iar bugetul necesar este de aproximativ 15 mil. euro.
Asa aratau planurile de la final de 2016, iar in prezent nu circula niciun tren urban in cadrul acestui proiect. Se afla in derulare Etapa 1 - realizarea Centurii de Vest, intre statia CF Bucuresti Nord si statia CF Progresul. CFR a detaliat intr-un raspuns pentru HotNews ce pasi a facut.
Cum arata proiectul Centurii Feroviare (click pentru a deschide mare):
Au trecut aproape 18 luni de cand s-a vorbit de acest proiect. Ce a reusit CFR sa faca pana acum
- 20.03.2017 s-a eliberat de catre Consiliul Judetean Ilfov, Certificatul de Urbanism nr.14/168, care certifica necesitatea elaborarii PUZ pentru Puncte de oprire CF ￢ Centura Bucuresti;
- 23.03.2017 ￢ demararea procesului pentru elaborare PUZ;
- 19.07.2017 - elaborarea documentatiei cadastrale prin refacere a ridicarilor topografice;
- 08.08.2017 - s-au depus la Oficiul de Cadastru si Publicitate Ilfov documentatile - suport topografic, in vederea avizarii, pentru locatiile: Jilava, Magurele, Bragadiru si Chiajna;
- 29.09.2017 - s-a primit raspuns de la OCPI Ilfov, privitor la locatia PO Laser Magurele, pentru care s-a dat aviz;
- 23.10.2017 ￢ s-a primit raspuns de la C.N.A.I.R , precum si documentatia solicitata, in format needitabil;
- 28.01.2018 - note de completare pentru OCPI Ilfov.
"Corelarea riguroasa" intre proiecte pune pe hold proiectul Centurii Feroviare
CFR a precizat pentru HotNews.ro ca implementarea proiectului va dura, fiindca trebuie sa existe o "corelare riguroasa" cu lucrarile pentru centura rutiera sii ca vor mai trebui obtinute o serie de avize.
"Demararea lucrarilor proiectate pentru Centura Feroviara va fi posibila dupa o corelare riguroasa cu lucrarile pentru centura rutiera (PUZ centura rutiera), in special amenajarile de infrastructura rutiera -pasaje, pasarele, parcari, etc. De asemenea lucrarile vor putea demara dupa incheierea etapelor de proiectare avizare si autorizare necesare".
CFR Infrastructura spune ca etapa a II-a va avea ca obiectiv conexiunea feroviara cu reteaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei si Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Costurile se ridica la aproximativ 5 milioane euro.
Etapa a III-a va avea ca obiectiv legatura feroviara Progresul - Pantelimon - Bucuresti Nord (Centura Feroviara Est), precum si realizarea punctelor de oprire. Aceasta faza presupune o serie de lucrari mai ample, bugetul necesar este de aproximativ 15 milioane euro.
In raspunsul pentru HotNews, CFR Infrastructura a tinut sa sublinieze ca totul va dura, fiindca sunt multe conditii de indeplinit, multe avize de obtinut si multe localitati de la care trebuie obtinute avize.
"Dupa cum se poate observa procesul de obtinere a tuturor avizelor si aprobarilor necesare in vederea executiei lucrarilor este laborios si de durata fiind afectat de multiple solicitari si conditionalitati cerute/impuse de autoritatile locale sau administrative (s-a solicitat inclusiv realizarea unui nou PUZ). Amplasamentul proiectului se afla dispus pe raza a 5 unitati administrativ - teritoriale care participa in procesul de autorizare pentru constructia de peroane pe calea ferata existenta.
In aceste conditii apreciem ca finalizarea Etapei 1 va fi comasata cu derularea lucrarilor de modernizare a liniei de cale ferata Bucuresti Nord-Giurgiu, pentru care CFR SA a contractat si are in executie derularea studiului de fezabilitate".
CFR anunta in iunie 2017 ca studiul de fezabilitate pentru modernizarea caii ferate Bucuresti-Giurgiu si repararea podului de la Gradistea va fi realizat de asocierea Baicons Impex - Acciona Ingenieria. Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate a fost semnat in septembrie, iar in octombrie au demarat lucrarile pentru prelevarea probelor de pamant.
Centura rutiera, un alt proiect care a adunat "tone" de amanari
Cat priveste realizarea Centurii Rutiere, de care CFR leaga acum implementarea proiectului Centurii Feroviare, aceasta a ramas "in aer".
In 2012, cu multi ani intarziere, a fost demarata modernizarea si extinderea la patru benzi pe sens, dar proiectul abia daca a demarat in teren din lipsa finantarii, contractul fiind ulterior reziliat in 2014.
Compania de Drumuri a revizuit apoi proiectul si Studiul de Fezabilitate in 2015 si a regandit multe elemente importante precum intersectiile, iar Pasajul de la Domnesti peste Centura a fost la licitatie separat.
Chiar si asa, proiectul centurii Sud la patru benzi nu a mai inaintat deloc. Abia in mai 2017 Compania de Drumuri a scos la licitatie doua pasaje la intersectiile Centurii Sud cu DN4 si DJ401, precum si largirea la 4 benzi intre cele doua. In rest, proiectul Centurii Sud a ramas doar pe foaie si fara nici un orizont clar privind implementarea sa. Cu alte cuvinte, "corelarea" intre proiecte pe care o invoca CFR s-ar putea sa nu se intample prea curand...
Un proiect care va reusi doar daca este bine facut: legaturi tren-metrou, vagoane, trenuri frecvente
Dincolo de construirea unor km de cale ferata, a unor puncte de oprire si de modernizarea unor gari, intregul proiect are o etapa foarte ambitioasa ce consta in realizarea unor puncte in care sa fie legatura intre metrou si trenurile urbane.
Daca ar fi sa luam exemplele din strainatate, asta ar insemna ca in statia de metrou, trenul urban va pleca de la un peron alaturat, iar pentru asta vor trebui construite puncte multimodale de pasageri, planuri fiind sa existe primele la Berceni si la Preciziei, un al treilea plan existand si pentru Pipera.
Drumul Taberei, Militari sau Rahova sunt cartiere "sufocate" din punctul de vedere al transportului, iar proiectul centurii feroviare poate sa vina ca o decongestionare partiala pentru tranzitul din Bucuresti si zona metropolitana.
Insa CFR are un deficit grav de vagoane (foloseste 750 si are nevoie de inca 400), astfel ca si daca centura ar exista, ar fi mari probleme cu parcul de vagoane. Nici de la operatorii privati nu pot fi asteptate solutii providentiale, din moment ce acestia au vagoane de 40-50 de ani vechime.
Trenuri orasenesti in Bucuresti, in 1939 (foto din Mersul Trenurilor)
Un astfel de proiect va avea succes doar daca trenurile vor pleca la intervale reduse. Daca ar fi 4-5 trenuri pe zi eficienta va fi minima si ideal ar fi sa existe macar doua-trei pe ora.
In prezent, cine vrea sa strabata Bucurestiul cu trenul nu prea are solutii. Exista, spre exemplu, doua perechi de trenuri pe zi intre Bucuresti Nord si Bucuresti Obor via Pantelimon Sud (statia de langa complexul Dragonul Rosu). Distanta de 24 km este parcursa in 56-62 de minute.
Cum arata traseul Bucuresti Nord - Gara Progresu - Giurgiu, in 1989. Linia este esntiala pentru viitoarea Centura, insa din 2005 nu mai circula trenuri pe ea, dupa ce podul de la Gradistea s-a prabusit si nu a fost refacut.
0
11
