În timp ce Bucureștiul cumpără autobuze diesel, iar marile orașe europene aleg vehicule electrice, Finlanda testează de aproape doi ani un sistem de transport public cu microbuze electrice autonome, fără șofer. E un proiect pilot, cofinanțat de Uniunea Europeană, ce vizează rutele de transport în comun pe distanțe scurte, un model care în următorii cinci ani va fi din ce în ce mai răspândit pe orașele de pe continent.
HotNews.ro a fost în Finlanda și a văzut ce a fost testat în Helsinki și în orașele din împrejurimi - cum au aplicat finlandezii modelul electric-autonom în transportul de persoane din mediul urban.
VIDEOREPORTAJ:
Material filmat și cu echipament Nikon.
Programul „Sohjoa” e deja pe final - Un proiect pilot, lansat din iunie 2016, în valoare de aproape 600 de mii de euro din care Uniunea Europeană a cofinanțat 65% prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Proiectul presupune testarea unui sistem de transport în comun de tipul „last/first mile” - rute scurte în care pasagerul/pietonul mai are doar puțin de mers până la destinație, fie că e între noduri multimodale de transport în comun, într-un aeroport, într-o zonă pietonală dintr-un campus universitar sau, pur și simplu, între două locuri importante din centrul aglomerat al unei capitale.
De ce în Finlanda? Din două motive simple: legislația și vremea
„Avem vremea care o mare provocare. Avem o vorbă care spune că: Dacă merge în Finlanda, merge oriunde”, a precizat pentru HotNews.ro, Oscar Nissin, Project Manager pentru proiectul SOHJOA.
”În legislația rutieră din Finlanda a fost omisă în anii '70 precizarea că autobuzele trebuie să aibă volan sau un șofer. Când s-a pus problema să fie testat un astfel de sistem autonom, a fost posibil ca la noi în Finlanda să fie implementat pe șosea, în condiții reale”, a mai declarat Nissin.
Proiectul nu și-a propus să înlocuiască în totalitate transportul public, mai ales într-o țară precum Finlanda unde transportul în comun este foarte bine pus la punct. Scopul proiectului a fost să găsească acele rute unde s-ar potrivi cel mai bine și unde tehnologia actuală ar putea interveni fără să deranjeze prea mult traficul din prezent.
12 km/h în condiții reale de trafic
„Am testat sistemul în trei locuri în Finlanda. Unul a fost pe o faleză din Helsinki unde ne-a fost greu să operăm din cauza traficului mixt de pe șosea. Autobuzele se mișcă la 12 km/h. Nu e viteza lor maximă din punct de vedere tehnic, însă e o viteză considerată sigură. O viteză de 12 km/h e foarte mică, așa că suntem un deranj pentru traficul în condiții reale. Să găsim rute unde acest deranj e tolerabil a fost destul de greu. Deocamdată cele mai promițătoare rute au fost cele pentru pietoni”, a detaliat Oscar Nissin, project manager-ul pentru Sohjoa.
Parte din greutățile cu care s-au confruntat finlandezi ține de modul cum funcționează autobuzele electrice autonome. Acestea nu depind de GPS, ci se folosesc de o rută învățată de dinainte în care pentru localizare se folosesc de formele clădirilor și ale reliefului.
”Nu am avut probleme de localizare, însă autobuzele au nevoie de zone construite pentru că folosesc o localizare după forme. Asta înseamnă ca trebuie să avem pe parcurs clădiri mari și de forme diferite pentru că autobuzele își fac localizarea în timp ce merg”, a explicat Nissin.
Problema a fost că, în modul în care au testat finlandezii, infrastructura rutei a trebuit să fie adaptată pentru autobuze. „Asta înseamnă că atunci când mergem într-un loc unde vrem să implementăm autobuzele, trebuie să facem modificări astfel încât, spre exemplu, autobuzele să aibă mereu prioritate. Sau să avem semafoare pe care le putem control astfel încât autbuzele să primească verde de fiecare dată când trec pe acolo. Autobuzele nu știu să oprească la culoarea roșie”, a detaliat Nissin.
Alte greutăți? Da. Cum ruta nu e pre-programată, nu ține de GPS și autobuzele se bazează pe lasere pentru a detecta formele de-alungul rutei, au existat și probleme. ”Dacă ploua prea tare, dacă ningea sau dacă erau detectate frunze care cădeau în faza autobuzului - sistemele lidar (n.r. radar bazat pe laser) detectau un obstacol și opreau forțat vehicului”, explică finlandezii responsabili de proiect.
Cum răspund oamenii?
„Reacția oamenilor e una de curiozitate și amuzament și sun tentați sî încerce ceva nou. Am realizat chiar și un studiu verificat cu reacțiile oamenilor față de un sistem de transport fără șofer. Unii au zis că le e frică. Dar am aflat și faptul că lumea se adaptează foarte ușor și uită rapid că se află într-un vehicul care se deplasează automat”, susține finlandezul care s-a ocupat de proiect.
„Am reușit să adunăm cantități mari de informații și cunoștințe tehnice despre sistem și despre infrastructura necesară. Ce facem acum este să diseminăm aceste informații către alte orașe, alte organizații și alte proiecte. Cred că și alte state din Uniunea Europeană vor învăța din ce am făcut noi”, spune finlandezul ce a supervizat proiectul.
După doi ani de teste, ce urmează?
"Avem acum alte două mari proiecte. Unul este o continuare directă a acestuia, se numește "Sohjoa Baltic". Va fi implementat în mai multe state din jurul mării Baltice. Vom avea autobuze în mai multe orașe, poate în trafic deschis sau poate pe rute închise", declară finlandezul responsabil de proiect.
Al doilea proiect ce demarează acum se numește „Fabulous” și pornește practic pe partea comercială - deschide calea firmelor interesate să dezvolte o soluție practică folosind informațiile dobândite în doi ani de teste.
„Cred că probabil peste cinci ani vom avea proiecte implementate care nu vor mai fi doar la stadiu de pilot. În următorii cinci ani însă vom vedea astfel de proiecte test prin orașe din Europa, Asia sau Statele Unite”, a declarat Oscar Nissin, project manager-ul pentru proiectul Sohjoa pentru HotNews.ro.
Notă: Acest material a fost realizat în urma unei vizite organizate de Comisia Europeană, care investește în mai multe proiecte ce țin de viitorul transportului în statele membre.
Citește si:
1
27
