Olanda începe în acest an teste cu trenuri de marfă ce se pot deplasa cu intervenţii minime din partea mecanicilor, ţinta fiind ca pe termen mediu aceste trenuri să se poată deplasa complet singure. Olanda are infrastructură feroviară modernă, dar problema este că sunt foarte multe trenuri de toate felurile pe reţeaua de 7.000 km. Testele vor fi făcute de Alstom şi de operatorul ProRail. Informaţia este încă o dovadă despre cât de mare este deosebirea dintre ţările din vest şi România, ţara unde trenurile de marfă au o viteză medie de 15-20 kmh.
Fiind multe trenuri în circulaţie, distanţa dintre ele este foarte mică şi totul trebuie să fie sincronizat perfect, astfel încât să nu se producă accidente, explică managerul proiectului, principala problemă din reţeaua feroviară olandeză. Testele vor fi făcute pe 100 km de cale ferată în zona Rotterdam.
Rick van der Mand, project manager la ProRail, spune că sunt patru nivele de automatizare la trenuri, primul fiind cel în care mecanicul se ocupă de tot şi urmăreşte toate marcajele şi semnalizările feroviare. Testele vor începe la nivelul doi, în care trenurile pot accelera singure sau pot frâna automat, dacă detectează obstacole pe şină. La nivelul trei trenurile pot opri cu mare precizie la peron, în stilul garniturilor de metrou care opresc exact în dreptul porţilor automate de la peron, în oraşe precum Paris.
Pentru ca testele să se poată face, locomotiva trebuie să aibă un computer care este mereu în legătură cu sistemul de management al traficului ERTMS, European Rail Traffic Management System. Instalarea acestui sistem, prezent în ţările unde trenurile rulează cu 160 kmh, este costisitoare.Recent, CFR a testat recent ERTMS între Arad şi Curtici, pe o distanţă de sub 20 km. ERTMS este sistemul tehnic european de management al traficului și control a vitezei trenului
Rick van der Mand de la ProRail spune că ideal ar fi ca trenurile să ajungă la nivelul maxim de automatizare, însă acest lucru se va întâmpla peste mult timp, fiindcă sunt mulţi factori care fac dificilă trecerea la automatizarea completă.
Încă din anii 70 au fost puse în circulaţie trenuri de metrou automate în diverse oraşe din lume, dar pe calea ferată sunt mult mai mulţi factori neprevăzuţi, cum ar fi un copac căzut pe linie sau un animal care traversează. În plus, dacă garniturile de metrou ating maxim 70+90 kmh pe scurte distanţe între staţii, trenurile de mare viteză trec şi de 300 kmh şi au nevoie de câţiva kilometri pentru a opri.
Testele vor fi făcute împreună cu Alstom, companie cu tradiţie în domeniul trenurilor automate. Cei de la Alstom spun că trenurile autonome au costuri de operare mai mici per total, fiindcă rulează la viteze mai uniforme, iar un sistem de gestiune a traficului bine pus la punct permite operarea unui număr mai mare de trenuri.
Surse; Computer Weekly, Reuters
0
2
