Coridorul IV feroviar este reconstruit cu costuri imense, și cu toate acestea există o serie de probleme, atrage atenția Asociația Pro Infrastructura care a prezentat o filmare din avion cu stadiul lucrărilor de reconstrucție totală a Magistralei M200 de cale ferată, parte din Coridorul Feroviar Rin-Dunăre Nord, tronsonul Deva-Vințu de Jos. Imaginile sunt spectaculoase dar, în unele locuri, progresul este semnificativ și constructorii s-au mobilizat nesemnificativ. În plus, sunt foarte multe treceri la nivel pe o porțiune unde trenurile ar trebui să circule cu viteze de până la 160 km/h.

Lucrari pe Coridorul IV feroviarFoto: Asociatia Pro Infrastructura

Între Deva și Vințu de Jos sunt 53 km, dar din cauza restricțiilor de viteză trenurile fac peste o oră și 20 de minute.

Imaginile cuprind două loturi distincte. Primul, între Deva și Simeria, este într-o fază incipientă, contractul fiind semnat pe 31.08.2017 cu asocierea FCC-Astaldi, având ordin de începere octombrie 2017. Oficialii CFR Infrastructura promit că se emite autorizația de construire pentru aliniamentul nou în această lună.

Al doilea lot, între Simeria și Vințu de Jos, este gata în proporție de aproape 90%, contractul fiind semnat în 2013 cu grupul Swietelski-Strabag-Alstom, cu promisiuni de recepție parțială în T3-T4 2018, lucrările având șanse de finalizare în T3 2019. Pe alocuri lucrările sunt spectaculoase. Un exemplu este zona tunelului Turdaș (min 06:40-07:40), unul dintre cele trei tuneluri noi între Deva și Sighișoara. Reconstrucția segmentului Simeria-Vințu de Jos (43 km) are un cost de 1,35 miliarde lei, adică o medie de aproximativ 7 milioane euro pe km.

Când vedem aceste costuri imense, nu putem să trecem cu vederea o serie de probleme. În primul rând, este inacceptabil ca acest tronson să aibă nu mai puțin de 10 treceri la nivel cu calea ferată (barieră). Cel puțin una din acestea (min 06:43) este nou-proiectată. Fiecare trecere la nivel este un obstacol atât pentru exploatarea feroviară cât și pentru traficul rutier, mai ales că vorbim de o magistrală pe care trenurile ar trebui să circule cu 160 km/h. Atât regulile CFR de exploatare, cât și normele europene, interzic (cu excepții limitate) trecerile la nivel la viteze de peste 140 km/h. Un alt aspect de neînțeles este proiectarea unei gări imense, cu peroane de 400 de metri, la Vințu de Jos (o localitate cu trafic modest), dar fără a renova clădirea gării care este într-o stare deplorabilă, spun cei de la Pro Infrastructura.

Ne îngrijorează și mobilizarea nesatisfăcătoare a constructorilor în zona Turdaș. Avansul este nesemnificativ față de ultima vizită a noastră în acest punct (noiembrie 2017). Nu știm dacă vina aparține antreprenorilor sau celor de la CFR. În trecut au existat multiple probleme, multe dintre ele cauzate de calitatea slabă a proiectării, cum ar fi "descoperirea" unor culee de pod din cărămidă (vizibile cu ochiul liber) care însă erau descrise în documente ca fiind din beton.

Solicităm atenție maximă din partea proiectanților și mobilizare puternică în teren din partea constructorilor! În același timp, cerem soluții adecvate și, acolo unde este necesar, chiar re-evaluarea proiectelor noi de pe Coridorul Feroviar Rin-Dunăre. Considerăm inacceptabilă cheltuirea a 7-9 milioane de euro pentru fiecare km pentru reconstrucția unei căi ferate fără eliminarea completă a gâtuirilor de trafic, trecerilor la nivel sau a altor restricții feroviare și/sau rutiere.