Cu ce viteză medie vor rula trenurile când se vor termina lucrările de un miliard de euro dintre Sighișoara și Simeria și de ce porțiunile cu 160 km/h vor fi scurte

de Vlad Barza     HotNews.ro


Lucrari pe Coridorul IV
Foto: CFR Infrastructura
Acum trenurile fac peste opt ore și jumătate între Brașov și Arad, însă peste cinci ani timpul ar trebui să fie cu trei ore mai scurt dacă se vor termina lucrările de câteva miliarde de euro. Câteva șantiere se apropie de final și primele rezultate se vor vedea între Sighiloara și Simeria unde trenurile ar trebui să ajungă să facă și o oră și jumătate, față de peste patru ore în prezent. Despre care vor fi vitezele medii și de ce viteza maximă de 160 km/h va fi pe scurte porțiuni puteți citi mai jos.

Acum 80 de ani se circula mult mai rapid


De mai bine de șase ani călătoria cu trenul către vest durează mai mult din cauza uriașelor șantiere feroviare din Ardeal. Lucrările au acumulat câțiva ani întârziere și, spre exemplu, cei 174 km dintre Sighișoara și Simeria sunt acum parcurși în cel mai bun caz în 4 ore și 20 de minute (Nu există tren direct).

Foarte des când vine vorba de șantierele feroviare din Ardeal este menționată viteza maximă de 160 km/h pe care o vor atinge trenurile de pasageri. Viteza medie reală va fi mult sub 160 km/h din mai multe motive, pornind de la traseu, până la vagoane și sistemul de management a traficului.


Parcursul unui tren de lux București - Paris în 1939

Cât făceau cele mai rapide trenuri între Sighișoara și Simeria

1939: 2 ore și 21 de minute
1970   2 ore și 41 minute
1989   2 ore și 25 minute
2008   2 ore și 41 minute
2018   4 ore și 20 minute


Noul tunel Daneș de lângă Sighișoara (foto - CFR Infrastructură)

În 1989 trenurile rapide făceau cam 6 ore și 15 minute între Brașov și Arad, via Sighișoara - Deva, în timp ce în prezent trenurile InterRegio fac 8 ore și jumătate via Făgăraș - Sibiu - Deva. De precizat că pe magistrala 200, de la Brașov la Vințu de Jos cei 231 km sunt neelectrificați și sunt parcurși în patru ore și 25 de minute, cu 20 de minute mai mult decât în 1989.

Cele două perechi de trenuri internaționale 346/347 și 472/473 merg de la Brașov către Arad pe M200 (via Sibiu - Vințu de Jos) și nu pe M300, via Sighișoara - Blaj din cauza restricțiilor de viteză. Și este de înțeles, fiindcă de la Brașov la Teiuș cei 229 km sunt parcurși în aproape cinci ore, față de trei ore și 10 minute în 1989.


Podul în formă de atc de peste Târnava (foto CFR Infrastructură)

Diferențele sunt mari și restricțiile de viteză fac, spre exemplu, ca timpii de parcurs să fie cu 60% mai mari între Brașov și Sighișoara față de acum 30 de ani. Cele mai rapide personale de atunci făceau mai puțin timp decât cele mai rapide trenuri IR de acum.

Între Coșlariu și Sighișoara timpii de parcurs au crescut cu 45%, iar între Alba Iulia și Simeria, cu 50%. Comparația este între 1989 și 2018, cu mențiunea că timpii slabi de acum sunt din cauza șantierelor.



În această primăvara au început lucrările și între Deva și Km 614 (lângă Arad), iar din cauza lucrărilor trenurile acumulează întârzieri fiindcă sunt nevoite să oprească în diverse gări, în funcție de circulația altor trenuri. De exemplu și trenurile internaționale opresc aproape zilnic în Glogovăț, Șibot sau Blandiana.

CFR a spus că mai repede de 2022-2023 lucrările nu vor fi finalizate pe tot parcursul coridorului IV,

Primele porțiuni cu viteză decentă

Lucrările se apropie de final pe un tronson, cei 37 km dintre Micăsasa și Coșlariu, unde vitezele vor crește și acest lucru se va vedea în Mersul Trenurlor care va intra în vigoare în decembrie. Acum, trenurile IR fac 51 de minute pe cei 37 km, din noul mers vitezele vor fi mai mari, dar inițial se va circula pe un singur fir și unele trenuri se vor încrucișa în gări. Coșlariu este la 15 km de Alba Iulia, iar Micăsasa este la 10 km de Copșa Mică.


Lucrări între Coșlariu și Simeria (foto Alex George)

”Pe lotul Micăsasa-Coşlariu, linia (partea de infrastructură şi suprastructură) este aproape de finalizare, dar este în curs de modernizare partea de instalaţii şi semnalizare. Din acest motiv trenurile sunt proiectate pentru planul de mers 2018-2019 să circule cu viteza maximă de 120 Km/h. În prezent, dar şi în planul de mers viitor, trenurile vor circula pe tronsonul de linie menţionat, pe un singur fir de circulaţie, ceea ce va duce la încrucişări de trenuri în anumite staţii de cale ferată. Circulaţia pe ambele fire va fi posibilă la finalizarea tuturor instalaţiilor de semnalizare, centralizare şi telecomandă”, spun cei de la CFR.
--------
Cum vor simți călătorii schimbările și cu cât se reduc timpii de parcurs?

Viteza medie a trenurilor interregio (IR), pe acest tronson, va fi în noul plan de mers de 90-100 Km/h, ceea ce va conduce la reducerea duratei de parcurs pe tronsonul Sighişoara-Coşlariu cu circa 35-40 minute.

Asta înseamnă că pe cei 98 km dintre Sighișoara și Coșlariu trenurile fac în prezent între 2 ore și 8 minute la IR și 2 ore și 50 de minute la Regio, iar după primele modificări cele mai rapide trenuri Regio vor face cam o oră și jumătate. Când lucrările vor fi gata distanța ar trebui să poată fi parcursă într-o oră și câteva minute.

Acum 30 de ani cel mai iute tren, trenul Rapid 22, făcea o oră și 28 de minute între Coșlariu (unde avea și oprire) și Sighișoara.


Parcursul trenului 347 pe 26 octombrie (sursa - infofer). Cu ONI sunt marcate stații unde trenul nu avea opriri programare. Cokoana din stânga ONI indică întârzierea acumulată de tren

În prezent tronsonul Vințu de Jos - Coșlariu este cel mai n urmă cu lucrările, astfel că cel puțin doi ani de acum îniante pe cei 33 km viteza va fi de 45 km/h în medie.


Parcursul trenului Rapid 22 în 1989

În aproximativ doi ani, maxim trei, ar trebui să fie finalizate în totalitate lucrările între Sighișoara și Simeria, iar distanța se va reduce cu 8 km datorită noilor lucrări. Ce se va întâmpla cu timpii de mers?

Viteza maximă de 160 km/h va putea fi atinsă de trenurile de călători pe anumite porțiuni, dar vor fi zone cu limitare la 120 km/h, iar în curbe vitezele maxime vor fi între 65 și 100 km/h. Probabil că majoritatea trenurilor Regio vor rula în medie cu 85 km/h, iar trenurile internaâionale, două, maxim trei, cu 100-110 km/h/

După finalizarea lucrărilor proiectate, pe distanța Sighișoara – Simeria, viteza maximă de circulație a trenurilor va fi de 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă, pe o distanță de 125 km de cale ferată reabilitată, iar pe o distanță de 41 de km de cale ferată reabilitată, viteza maximă de circulație va fi de 120 km/h, atât pentru trenurile de călători, cât și pentru trenurile de marfă. Pe anumite zone unde există curbe cu raze mai mici de 600 m, viteza de circulație este limitată la valori cuprinse între 65 km/h și 100km/h (pe intervalele de circulație Sighișoara – Daneș (10 km), Valea Lungă – Blaj, (12 km) între stațiile Mediaș și Blaj).

Menționăm că în urma implementării proiectului de modernizare, distanța de cale ferată între Sighișoara și Simeria este de 166 km, datorită noilor variante de traseu realizate pentru a se asigura circulația trenurilor cu viteze maxime de 160 km/h.
Considerăm că la finalizarea tuturor lucrărilor pe acest tronson de linie (Sighişoara-Simeria) durata de parcurs a trenurilor interregio se va reduce la 1,5 – 2 ore
, spun cei de la CFR.

Vitezele medii nu vor fi chiat atât de mari precum se așteaptă publicul larg și fiindcă există destul de multe treceri la nivel. De exemplu Asociația Pro Infrastructura nota că sunt 10 treceri la nivel pe cei 43 de km dintre Vințu de Jos și Simeria.


Podu Mureș (foto CFR Infrastructură)

În plus, viteze mari de 140-160 km/h nu vor putea fi atnse până când nu va fi instalat ERTMS, sistemul tehnic european de management al traficului și control a vitezei trenului. ERTMS/ETCS nivel 2/GSM-R cumulează tehnologii de monitorizare şi coordonare în sistem computerizat a traficului feroviar și permite creşterea cu 20-25% a capacităţii de circulaţie în staţiile de cale ferată

În plus, contribuie la reducerea timpului de efectuare a parcursurilor la intrare în staţii și la coordonarea automată a traficului cu sistemul de informare a publicului călător, prin actualizarea în timp real a informaţiilor pe panourile de afişaj din gări şi de la peroane/

La bordul locomotivelor sunt instalate sisteme computerizate ce se află în permanentă comunicare cu balize de la sol și, spre exemplu, este comparată viteza trenului cu cea maximă permisă pe fiecare segment.  ERTMS a fost testat în această vară pe cei 17 km dintre Arad și Curtici la viteza de 160 km/h. Trenurile fac 14 minute între cele două localități, dar când sunt întârzieri timpul se poate reduce la 10-11 minute.

160 km/h, o viteză fantastică pentru trenurile românești

Încă un element important: doar o parte dintre vagoanele CFR pot rula la 160 km/h, cele mai multe având viteze maxime posibile de 120-140 km/h. Automotoarele companiilor private și vagoanele ”suportă” viteze maxime de 100 km/h, cu excepția Astra Transcarpatic și Softrans.



160 km/h este o viteză fantastic de mare pentru sistemul feroviar românesc unde trenurile de pasageri rulează în medie cu 43 km/h și cele de marfă cu 15-20 km/h, foarte rar acestea din urmă având porțiuni de peste 60 km/h. Pentru trenurile de călători viteza maximă de 160 km/h este atinsă doar pe București - Constanța unde două din cele opt trenuri zilnice fac două ore pe 225 km, existând cazuri când acestea u ajuns cu 8-9 minute mai repede. Aceste două trenuri rulează fără oprire și cea mai rapidă porțiune este de 100 km între București Obor și Ciulnița, parcursă în 40 de minute.

Trenurile IR care fac trei opriri între București și Constanța fac cu 25 de minute mai mult decât cele care nu opresc deloc, în timp ce trenurile care opresc în toate stațiile fac 4 ore și jumătate.


Trenul IR 1741 în 27 octombrie

În ce stadiu sunt lucrările între Simeria și Sighișoara

Lucrările de modernizare a tronsonului feroviar de 174 km dintre Simeria și Sighișoara sunt finalizate în proporție de 94%, dar trebuie spus că au început în 2012 și vitezele medii sunt acum de 45-50 km/h.

CFR a anunțat recent că lucrările de modernizare între Simeria și Sighișoara (174 km ) au în acest moment un grad de execuție de aproximativ 94%, cele mai avansate lucrări fiind cele de pe tronsonul Coșlariu – Sighișoara, unde stadiul de execuție a ajuns la 96%, cu un avans de 4% față de segmentul Simeria - Coșlariu, care înregistrează un progres fizic de 92%.


Lucrări între Coșlariu și Simeria (foto Alex George)

♦ Stadiul de execuție a lucrărilor pe loturi

♦ Coşlariu - Sighişoara (99,04 km) – 96%
◘ lotul Sighișoara - Ațel (30,87 km) - 95%  Cost total 187 milioane euro
◘ lotul Ațel - Micăsasa (31,58 km) - 94%: Cost totaal 160 milioane euro
◘ lotul Micăsasa - Coșlariu (36,68 km) - 99%  Cost total 154 milioane euro

♦ Simeria - Coşlariu (74,43 km) – 92%
◘ lotul Simeria - Vințu de Jos (41,40 km) - 96%  Cost total 304 milioane euro
◘ lotul Vințu de Jos - Coșlariu - (33,03 km) - 88%  Cost total 164 milioane euro

♦ Cele mai importante construcții noi realizate între Simeria și Sighișoara:
◘ Podul în formă de Arc (134,6 m) peste râul Târnava Mare
◘ Tunelul Sighişoara (401 m)
◘ Tunelul Daneş (969 m), cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989
◘ Pasajul superior rutier peste DN 13
◘ Pasaj superior rutier Daneș
◘ Tunelul Turdaș (780 m), primul tunel din România construit prin metoda tranşee complet deschisă. Metoda implică realizarea în trepte a excavaţiei, realizarea platformelor pentru execuţia pereţilor, a grinzilor, a pereţilor mulaţi, realizarea picioarelor, a boltei şi turnarea betonului de umplutură şi în final refacerea terenului. Pereţii mulaţi ai tunelului vor împiedica pătrunderea apelor în interior, iar noul tunel va fi dotat cu un sistem modern de colectare şi evacuare a apei pluviale.




Citeste mai multe despre   

















19792 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Realitatea insa (Luni, 5 noiembrie 2018, 9:58)

    feroviarul123 [utilizator]

    Este Alta. Deși se lauda cu procente foarte mari 96% în realitate procentele se refera la ce s-a plătit nu la ce s-a realizat. Nici o instalație de semnalizare nu a fost instalata și cu atât mai puțin pusa în funcțiune. In Simeria trebuia realizata o clădire pentru centrul de control al traficului cum s-a făcut la Arad. Deoarece regionala a vândut locul pentru clădire unui sefulet CFR nu are unde sa pună regulatorul de circulație asa ca stam pana se face clădirea. deci 2020. realist dacă ne uitam la Arad 614 vorbim de 2023. ERTMS-ul la Arad nu este operațional nici astăzi. Faptul ca s-au făcut teste nu reprezinta nimic. La pilot ( Buftea Brazi) se fac teste de 4 ani de zile. A fost pus în funcțiune? Nu. Au fost plătiți constructorii? de 3 ani deja.
    • -4 (4 voturi)    
      Da, dar avem o tara bogata (Luni, 5 noiembrie 2018, 10:39)

      newlook [utilizator] i-a raspuns lui feroviarul123

      Da, dar avem o tara bogata daca bagam un miliard de euro in castigul de 1 ora pe traseu pentru 1000-2000 de trenuri pe an.

      Americanii au facut un studiu pentru o distanta asemanatoare (NYC-Philadelphia) ce ar deservi o populatie ceva mai mare decat populatia Romaniei...si au constatat ca nu merita.
      In sfarsit, asta iese, asta se poate in Romania dintr-un miliard de euro (indrumata si controlata de "competenta" UE, hehehe). Isarescu avea dreptate: Banii iuropieni trec prin Romania, ii mirosim un pic si se intorc in Iuropa.
      • +1 (1 vot)    
        Coreea de Nord (Luni, 5 noiembrie 2018, 12:30)

        feroviarul123 [utilizator] i-a raspuns lui newlook

        Daca nu ai fi facut reabilitarea nu ai mai fi mers deloc peste cativa ani. In curand vor fi linii care vor fi scoase din circulatie. Nu s-au mai bagat bani in refaceri de 20 de ani. Nici azi nu se baga bani in afara de cazurile cand nu se mai circula deloc sau nu exista cale ocolitoaare. podul de la Gradiste iti spune ceva? Daca nu-ti place in UE du-te in coreea de nord ca acolo inca totul este produs si fabricat local. Dar sa nu te plangi ca mananci iarba.. Faptul ca ai votat niste politicieni care au furat si au luat spaga de la multinationale este vina ta nu a Europei.
  • +3 (3 voturi)    
    si cand te gandesti... (Luni, 5 noiembrie 2018, 10:00)

    liviu_ [utilizator]

    ca intre amsterdam si rotterdam se circula cu 160 km/h... verificat cu GPS....
    • 0 (0 voturi)    
      În țările cu apă caldă există bypass-uri, (Luni, 5 noiembrie 2018, 14:35)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      astfel încât trenurile care nu opresc într-o gară n-au de ce să treacă prin acea gară. La Innsbruck s-a construit un tunel de peste 10 kilometri, special pentru ca trenurile de marfă să nu mai treacă prin gară, că nu aveau nimic de făcut acolo.

      În România, chiar și după modernizare, trenurile vor trece prin toate gările de pe traseu, de asta viteza medie de circulație și viteza comercială vor fi în continuare scăzute. Nu s-au prevăzut bypass-uri nici la Blaj, nici la Mediaș, nici la Copșa Mică. Până și la Alba-Iulia ar fi fost nevoie de un bypass pentru trenurile de marfă.

      Abia între Brașov și Sighișoara, tunelurile dintre Cața și Apața vor ține loc și de bypass-uri, dar e greu de crezut că vor fi în exploatare înainte de 2035.
  • +3 (3 voturi)    
    An acentenar... (Luni, 5 noiembrie 2018, 10:07)

    baligosul [utilizator]

    Suntem în an centenar, oare cît făcea în 1918, în Austro-Ungaria un tren de la Brașov pînă la Arad, dar cît făcea trenul pe același traseu în 1989?
  • +1 (1 vot)    
    Natia .. (Luni, 5 noiembrie 2018, 14:43)

    ccristian [utilizator]

    mamii voastre de hoti! Altii fac tronsoane feroviare noi de mare viteza intr-un ritm ametitor si pe bani mult mai putini, si noua ne trebuie un deceniu sa REPARAM O CALE FERATA.
    Am mers Bruxelles - Lille (aprox. 150km) in 30 min de eram in extaz cand am vazut cum aplicatia care-mi arata cu ce viteza ma strecor cu trenul atingea 300 km/h, iar la noi de-abia se misca cu 30km/h in cazurile bune si 3km/h cazurile rele (gen Babadag, Tulcea)

    Multumim Partidului Preamarit!!!
  • +2 (2 voturi)    
    Tunelul Turdaș nu e ca Magistrala 1 de metrou? (Luni, 5 noiembrie 2018, 15:05)

    Harald [utilizator]

    Mai țin minte și acum tranșeea aceea uriașă în mijlocul Bucureștiului, în vara lui 1977. Ce e așa de diferit la tunelul Turdaș, faptul că e mult mai scurt decât Magistrala 1 ? :)


Abonare la comentarii cu RSS



de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului




Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version