Autostrăzile, drumurile expres sau liniile de cale ferată ar putea fi construite în ariile naturale protejate, în zonele de protecție integrală sau zone-tampon, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență inițiat de Ministerul Transporturilor. Mai mult, Compania de Drumuri nu ar mai fi obligată să ceară reactualizarea avizului de mediu dacă proiectul tehnic este modificat sau dacă aliniamentul este schimbat. „Dacă avizul stabilește un tunel, Compania de Drumuri poate astfel să facă o săpătură în schimb fără să mai ceară un nou aviz de mediu”, atrag atenția specialiștii. Pro Infrastructura spune despre proiect că va „instaura haosul”, iar organizațiile de mediu și cer ca planificarea adecvată a proiectelor, „nu includerea unor excepții legislative”.

Autostrada care trece prin munti si zone impaduriteFoto: Captura YouTube

Info pe scurt:

- Ministerul Transporturilor a publicat un proiect de OUG care schimbă regulile pentru infrastructura de transport: autostrăzi, drumuri expres sau căi ferate pot fi acum catalogate drept „proiecte de transport de interes național”

- Proiectul de OUG permite ca „proiectele de transport de interes național” să fie construite în ariile protejate, zonele tampon și zonele de proiecție integrală.

- Altă prevedere: Autoritățile din Transporturi, precum Compania de Drumuri, nu vor mai fi obligate să ceară revizuirea avizului de mediu, chiar dacă proiectul a fost modificat, există alt aliniament sau soluția tehnică adoptată diferă. Condiția? Proiectul să rămână în limitele zonei pentru care a fost analizat impactul proiectului asupra mediului.

- Autorizația de construire se emite imediat, dar proiectul tehnic și restul documentațiilor vin mai târziu - o altă prevedere criticată.

- „Clar aceasta OUG nu va trece de Comisia Europeană. Mai mult, pentru că se încalcă flagrant legislația europeană, va fi declanșată procedura de infringement” - Ionuț Ciurea, reprezentant Pro Infrastructura.

- Asociația Pro Infrastructura: „Ministerul Transporturilor este aproape de a instaura haosul în infrastructura de transport”

- WWF România: „Soluția este (pre-)planificare adecvată, nu includerea unor excepții legislative”

Un proiect de OUG al Ministerului Transporturilor e pe cale să schimbe numeroase reguli în ceea ce privește proiectele de infrastructură și documentația de mediu necesară. Astfel, potrivit proiectului pus în consultare publică până pe 1 aprilie, șosele de mare viteză sau alte proiecte mari precum căile ferate sau căi ferate ar putea fi construite în ariile naturale protejate sau în zonele tampon ale acestora. Informația a fost publicată miercuri și de către G4Media.

Ba mai mult, autoritățile din Transporturi, precum Compania de Autostrăzi, nu vor mai fi obligate să ceară reactualizarea avizului de mediu dacă proiectul suferă modificări de soluții tehnice sau aliniament, atâta timp cât rămâne în limitele zonei pentru care a fost analizat impactul proiectului asupra mediului.

Autostrăzi prin zone protejate - Avize de mediu neschimbate, chiar dacă soluțiile tehnice se modifică

„Dacă tu ai un proiect pe care trebuie să faci un tunel, iar acum vrei să modifici proiectul și în loc vrei să sapi dealul sau muntele în două, dar respecți culoarul inițial, atunci e ok, nu mai trebuie să revizuiești avizul de mediu”, a explicat pentru HotNews.ro Ionuț Ciurea, reprezentantul Asociației Pro Infrastructura.

„Sunt mai multe elemente în acest proiect care sunt foarte nocive. Pe mediu sunt două modificări dezastru. Prima e cea prin care se eludează acordul de mediu. A doua e cea care permite construirea „proiectelor de transport de interes național” în zonele protejate”, mai spune Ciurea.

Proiectul de OUG stabilește, ca o noutate, ca unele proiecte să fie definite ca “proiecte de transport de interes național” , adică obiective de interes public major, economic și social în infrastructura de transport rutier, feroviar și naval”, iar pentru astfel de proiecte lucrările să se poată desfășura și în cadrul ariilor naturale protejate, inclusiv în zonele tampon sau zonele de protecție integrală ale acestor arii.

„E grav să bagi autostrada sau drumul expres printr-o arie protejate și zonele de protecție integrală. Asta înseamnă parcurile naturale. Practic, de ce nu, bagi autostrada direct prin Retezat. Aceasta prevedere asta face, îți dă voie să construiești oriunde, chair și acolo unde până acum erau permise doar lucrări minimale, gen cabana pădurarului”, spune reprezentantul Pro Infrastructura.

„Clar aceasta OUG nu va trece de Comisia Europeană. Mai mult, pentru că se încalcă flagrant legislația europeană, va fi declanșată procedura de infringement. Chiar mai sunt unele prevederi în proiect care cer injumătățirea unor termene pentru consultare publică, termene stabilite chiar printr-o directivă europeană”, mai spune Ciurea.

Culmea, în Nota de Fundamentare Ministerul Transporturilor justifică necesitatea modificărilor invocând chiar directivele europene în domeniu.

Proiectul de OUG mai conține o modificare puternic criticată: autorizația de construire se emite imediat, dar proiectul tehnic și restul documentațiilor vin mai târziu

Proiectul de OUG mai prevede ca autorizaţia de construire pentru lucrări și construcții noi să se emită imediat, “iar documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare – expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnică D.T., proiect tehnic – P.T., detalii de execuţie D.E să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor şi acordurilor, precum şi, după caz, a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului. În acest caz autorizația va fi valabilă până la finalizarea executării lucrărilor pentru care a fost eliberată, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepţie finală”.

„Practic exact ceea ce se făcea și înainte de 2016, dar acum să se facă legal. Deci practic hai să aducem documentația la sfârșitul proiectului - după ce am construit autostrada hai să facem actele”, suține reprezentantul Pro Infrastructura.

De ce face MT aceste modificări?

“Măsurile propuse a fi adoptate sunt justificate de faptul că perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, de circa 8 luni, în cursul unui an calendaristic. (…) Existența unei reglementări care să urgenteze modalitatea de emitere a autorizației de construire, va conduce la evitarea unor întârzieri semnificative în implementarea proiectelor în domeniul infrastructurii de transport de interes național faţă de graficele de execuţie şi termenele contractuale, la realizarea într-un termen mai scurt a acestor proiecte”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de act normativ.

„De ce vor să facă așa ceva? Pentru că nu pot face altfel. Sunt incapabil să facă treabă urmând regulile jocului și, până la urmă, niște reguli ale bunului simț. Regulile spun că înainte să te apuci de construcție ai nevoie de niște avize, de o documentație - de aviz de mediu, de proiect tehnic...”, spune Ciurea.

„După ce Comisia Europeană nu va fi de acord, vor ieși și vor spune „Uite, Comisia Europeană nu ne lasă să facem. Noi vrem să debirocratizăm și să construim, dar nu ne lasă Comisia Europeană”, mai atrage atenția reprezentantul Pro Infrastructura.

Asociația Pro Infrastructura: Ministerul Transporturilor este aproape de a instaura haosul în infrastructura de transport

Proiectul de OUG a stârnit reacții imediate din societatea civilă. Asociația Pro Infrastructura acuză că măsurile propuse vor „instaura haosului”, iar WWF România critică modificările ce țin de partea de avizare de mediu.

„Ne întrebăm retoric ce va executa constructorul în teren dacă nu are aprobate soluțiile tehnice. Va lucra pe bâjbâite. Aberația este "justificată" printr-o procedură similară de obținere a autorizației de construire în caz de calamități naturale și situații de criză. Dar noi vorbim aici de autostrăzi care trebuie temeinic pregătite, nu de intervenții pompieristice”, transmite Asociația Pro Infrastructura într-un comunicat.

Referitor la posibiliitatea de schimbare a soluțiilor tehnice fără a fi necesară modificarea acordului de mediu, API dă un exemplu: „Așadar, dacă acesta impune un ecoduct (pasaj pentru animale), el poate fi eliminat fără a fi notificată ANPM. Practic, așa se pot eluda cerințele acordului de medi. Chiar mai grav, se include posibilitatea de a se construi drumuri de viteză în orice arii naturale, inclusiv zonele de protecție integrală, adică în inima parcurilor naționale. Nu urșii, liliecii ori ariile protejate stau în calea autostrăzilor, ci incompetența crasă, fuga de răspundere și lipsa de viziune a ageamiilor care conduc CNAIR și MT”

„Și noi vrem autostrăzi, dar nu cu orice preț, nu distrugând natura. Ea trebuie să fie ocrotită prin norme stricte, iar noi să facem drumurile respectând infrastructura verde în care locuim”, susține Asociația Pro Infrastructura

"Soluțiile" prevăzute nu rezolvă cauzele blocajelor, ba dimpotrivă, le adâncesc. În plus, avem toate șansele ca Uniunea Europeană să ne suspende (sau să taie complet) plățile din fonduri nerambursabile dacă aceste măsuri disruptive vor fi adoptate, ba chiar poate fi pornită procedura de infringement contra României.”, mai transmite API.

WWF România: Soluția este (pre-)planificare adecvată, nu includerea unor excepții legislative

„Este esențial ca pentru toate proiectele de infrastructură, mai ales cele de infrastructură de transport, să fie realizată o evaluare riguroasă a impactului asupra mediului”, potrivit unui punct de vedere al World Wildelife Fund (WWF) România transmis HotNews.ro.

„Grăbirea procesului de pregătire a proiectelor de transport prin excepții legislative este aparentă. Din contră, excepțiile crează riscul unor blocaje ulterioare din cauza pregătirii necorespunzătoare a proiectelor. Astfel, un prim risc al excepțiilor legislative este să întârzie, de fapt, punerea în operare a noilor infrastructuri. Un al doilea risc este posibilitatea demarării de către Comisia Europeană a procedurii de infringement pentru nerespectarea de către România a legislației europene de mediu”, potrivit WWF.

Organizația dă ca exemplu negativ de planificare necorespunzătoare tronsonul de autostradă dintre Sebeș și Sibiu unde doar toamna trecută au fost loviți mortal 3 urși în accidente auto. „Din fericire, până în prezent nu au existat victime umane, însă pericolul există. Dacă studiile de biodiversitate și evaluarea impactului asupra mediului ar fi fost făcute corespunzător, s-ar fi putut include măsuri adecvate din faza de planificare în vederea limitării riscurilor de coliziune cu animalele sălbatice care au nevoie de coridoare ecologice neîntrerupte.”, susține Organizația.

ONG-ul recunoaște că proiectele mari de infrastructură vor intersecta, inevitabil, arii protejate, dar că este important să se analizeze de la bun început toate alternativele posibile pentru a reduce cât de mult posibil impactul acestor proiecte asupra biodiversității.

„După selectarea alternativei cu cel mai scăzut impact, în baza studiilor de biodiversitate, trebuie găsite soluțiile tehnice cele mai potrivite în zonele critice de conectivitate pentru mamiferele mari și alte specii. Această abordare este necesară pentru permiterea deplasării neîntrerupte a acestor animale în cadrul peisajului, atât pentru păstrarea viabilității lor genetice cât și pentru asigurarea siguranței în trafic. Aceste soluții tehnice se referă la ecoducte (”poduri verzi”), viaducte sau tuneluri și reprezintă elemente de infrastructură verde, compatibile cu ariile protejate și menținerea serviciilor ecosistemice”, potrivit WWF.

Vezi și:

​​VIDEOREPORTAJ Cum trece ursul autostrada. Imagini cu primul ecoduct din România