Cei 22 de km de pe lotul 4 al autostrăzii A1 Lugoj - Dreva sunt printre puținii care au șanse reale de a fi deschiși circulației în acest an. Imagini aeriene arată cum constructorul român UMB se mobilizează puternic în zona dealului Șoimuș, acolo unde autostrada „mușcă” din versant și unde anul trecut au avut loc alunecări de teren - practic singura zonă a tronsonului care trebuie inalizată până la deschidere. La pachet r putea fi gata și deschis și lotul 3, adiacent, de circa 22 de km. Ambele tronsoane au fost începute în 2013.

A1 Lugoj - Deva la SoimusFoto: Ziarul Unirea

Dealul Șomuș, acolo unde autostrada A1 taie o bună ucată din versant, reprezintă porțiunea care a dat cel mai mult de furcă antreprenorului UMB după ce în toamna anului trecut o parte a început s-o ia la vale și a dus la lucrări suplimentare.

Imaginile surprinse de ziarul local Unirea arată mobilizarea constructorului pentru stabilizarea dealului de la Șoimuș și ridicarea corpului autosrăzii pe laterala versantului.

Lot 4 - 22,14 Km - între Șoimuș și Ilia

Constructor: JV SPEDITION UMB SRL / TEHNOSTRADE SRL

Valoare contract: 419.4 milioane lei

Contract semnat: 1 august 2013

Stadiu (aprilie 2019): 96,2%

---

Lotrile 4 și 3 sunt, practic, singurele care au șanse să fie deschise circulației rutiere în acest an, după cum nota Asociația Pro Infrastructura în repetate rânduri la început de an. Lotul 3 ar putea fi deschis circulației din vară, în timp ce Lotul 4 ar putea fi inaugurat în toamnă.

Cu cele două loturi deschise, șoferii vor putea practic circula de la Sibiu până la granița cu Ungaria de la Nădlac pe autostradă, mai puțin pe o porțiune de circa 13 km între Holdea și Margina.

Acolo va trebui realizat o secțiune de autostradă ce va conține o serie de tuneluri care să treacă prin dealuri, însă deși se știe de această situație de aproape șase ani, autoritățile de la drumuri nu au reușit să încheie un contract pentru proiect și execuție nici până în ziua de azi...

Alunecarea de teren de la Șoimuș

„Din informațiile vehiculate până acum, zona alunecării de teren este una de falie geologică, având alte caracteristici decât restul dealului. Primele semne au apărut încă de la finalul lui 2017, însă constructorul (UMB) a continuat implementarea soluției tehnice decise de experții săi și apoi aprobată de CNAIR”, transmitea Asociația Pro Infrastructură (API) anul trecut.

„Acesta este un nou exemplu de pregătire defectuoasă a proiectului la nivel de studiu de fezabilitate. În porțiunea în cauză nu a fost executat nici măcar un foraj geotehnic de către proiectant (DIWI Consult). Rezultatul? În etapa de execuție apar probleme și întârzieri, plus costuri suplimentare!”, atragea atenția ONG-ul.

Imagini din noiembrie 2018:

Citește și: