Cătălin Drulă, cel propus de USR-Plus pentru funcția de Ministru al Transporturilor, are 39 de ani și este la baza un IT-ist - un inginer software care până nu cu mulți ani în urmă nu avea mai deloc treabă cu infrastructura. „M-am întrebat de ce nu avem autostrăzi şi şosele ca în Occident”, spunea Drulă atunci când, alături de alți forumiști pasionați de infrastructură, fonda Asociația Pro Infrastructura, devenită între timp una din cele mai active și credibile voci din societatea civilă pe domeniu. Ulterior Drulă a intrat în USR și a activat ca deputat în Comisia de Transporturi. Timp de mai bine de șase-șapte ani Drulă a fost mereu o voce foarte acidă la adresa tuturor miniștrilor care s-au perindat pe la Transporturi. Acum, Drulă ar putea ajunge tocmai în locul celor pe care i-a criticat în tot acest timp.

Cătălin DrulăFoto: Facebook

Când „forumistul” Drulă l-a contrat pe ministrul Rus de la PSD pe tema proiectelor schimbate din pix în MasterPlan. Rus: „Să fim serioși, prietene, țara asta nu a trăit din fonduri europene de când e România”

În toamna lui 2014, când social-democratul Ioan Rus conducea ministerul, la Transporturi era organizată o dezbatere publică pe tema Master Planului General de Transport, „Biblia Transporturilor” în relația România-Comisia Europeană.

Rus prezenta de la tribuna sălii de conferință de la Ministerul Transporturilor o formă a Master Planului cu tot felul de proiecte modificate sau improvizate, cazul cel mai flagrant fiind al autostrăzii Sibiu-Pitești, retrogradată din pix ca drum expres, asta după ce anterior Dan Șova încercase chiar să scoată proiectul Sibiu-Pitești cu totul de pe harta autostrăzilor, în dauna variantei Comarnic-Brașov realizată în regim de parteneriat public privat, un pariul electoral pe atunci al premierului Ponta.

Dezabaterea de la minister a început de fapt cu un monolog lung al ministrului Rus, în care acesta prezenta proiecte ce păreau a fi deja bătute în cuie și dădea soluții și răspunsuri de parcă nu mai era cazul pentru prea multe dezbateri.

La un moment dat, din sală se ridică cineva și, fără microfon, strigă către Ministrul Rus să renunțe la acea mascaradă și să permită cu adevărat o dezbatere asupra proiectelor din Master Plan. Cel care luase cuvântul așa de abrupt și total neprotocolar era tocmai Cătălin Drulă, pentru mulți din sală un necunoscut. Pentru cele câteva autorități de la Transporturi de la „prezidiu”, Drulă era știut ca fiind un ghimpe-n coastă.

Captură foto: Știrile Pro TV

Drulă ceruse, printre altele, ca pentru proiectele prezentate să se pună mai mare accent pe folosirea fondurilor europene, în condițiile în care banii de la buget nu sunt mulți. Ioan Rus, zeflemitor, i-a răspuns: „Să fim serioși, prietene, țara asta nu a trăit din fonduri europene de când e România. Nu stăm exclusiv la mâna fondurilor europene. Vom trăi din bănuții noștri”.

Fondator al Asociației Pro Infrastructura, consilier al premierului Cioloș pe infrastructură și deputat USR de Timiș

De mai bine de un an până la acel moment, Cătălin Drulă, un inginer software la bază, dăduse voce comunității de forumiști pasionați de infrastructură ce se coagulase pe platforma peundemerg.ro.

În timpul mandatului cu un bilanț catastrofal al lui Dan Șova la Transporturi, Drulă și comunitatea forumiștilor de pe forumul peundemerg.ro au fost singura voce din societatea civilă care i-au făcut o opoziție reală și credibilă și au parat prin luări de poziție pe cifre și cu argumente mare parte din modificările nocive pe care Șova le împingea în discursul public prin diverse locuri din presă.

Cazul Pitești - Sibiu vs. Comarnic - Brașov e doar un exemplu, protestul „Vrem Autostrada Sibiu - Pitești” organizat de forumiști fiind la acel moment unul emblematic pentru hăul creat între aroganța Transporturilor și tânăra societate civilă pe domeniul infrastructurii.

Câteva luni după acea dezbatere aprinsă de la Ministerul Transporturilor, în condițiile în care autoritățile nu au mai prezentat public și ce strategie au chiar prin care să facă proiectele din Master Plan, Cătălin Drulă prezenta, din partea aceleiași comunități, o strategie simplă și coerentă pentru cum s-ar putea implementa proiectele rutiere esențiale pentru România.

În mai 2015, Drulă și alți câțiva membri ai comunității peundemerg.ro fondau Asociația Pro Infrastructura (API), prima asociație din socitatea civilă axată strict pe monitorizarea proiectelor de infrastructură și care, de atunci, a devenit cea mai vizibilă și credibilă voce din domeniu.

„M-am întrebat de ce nu avem autostrăzi şi şosele ca în Occident şi apoi, întrebare după întrebare, am realizat împreună cu alţi prieteni un forum de discuţii, www.peundemerg.ro. De anul acesta ne-am constituit într-un ONG“, spunea Drulă pe atunci.

După căderea guvernului Ponta, în noiembrie 2015, Drulă era unul dintre cei 20 de reprezentanți ai societății civile chemați la Cotroceni la discuții cu președintele Klaus Iohannis. În acele zile, în care se discuta mult despre un guvern de tehnocrați și persoane apolitice, Drulă apărea pe mai multe liste neoficiale ca un posibil candidat la funcția de ministru al Transporturilor.

Odată cu conturarea guvernului Cioloș, Drulă era cooptat în funcția de consilier personal al premierului pe probleme de infrastructură și ceda orice poziție în cadrul asociației Pro Infrastructura.

Reclamat la DNA de angajați ai Companiei de Autostrăzi pentru prea multă transparență

Timp de circa 10 luni cât a ocupat funcția de consilier al premierului Cioloș, Drulă a fost adesea în contre cu conducerea Companiei de Drumuri și cu miniștrii Transporturilor care s-au perdinat pe tema implementării unor proiecte de infrastructură.

Din acea perioadă merită de amintit și un alt episod: Drulă a fost reclamat la DNA de către unii angajați ai Companiei de Drumuri pentru prea multă... transparență. Drulă comunicase pe Facebook care e stadiul proiectelor de pe Centura București.

În octombrie 2016 Drulă renunța la funcția sa de consilier al premeirului Cioloș și anunța că intră în USR și candidează pentru un loc la Camera Deputaților. Drulă a intrat în Parlament și a fost atât membru în Comisia de Transporturi, cât și președinte al Comisiei de pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Propus de Barna pentru funcția de comisar european: „Și-a petrecut mii de ore studiind proiecte de autostrăzi, comparând, scriind analize, organizând campanii publice pentru o administrare eficientă a banilor publici destinați infrastructurii rutiere

În septembrie 2019, când România își definitiva propunerea pentru postul de comisar european, Dan Barna îl propunea pe Cătălin Drulă pe postul de comisar european pentru Transporturi.

„Înainte de a fi politician, înainte de a fi userist, înainte de a fi ales în Parlamentul național, Cătălin a fost un activist pro-infrastructură. Și-a petrecut mii de ore studiind proiecte de autostrăzi, comparând, scriind analize, organizând campanii publice pentru o administrare eficientă a banilor publici destinați infrastructurii rutiere. A atras atenția când proiectele trenau, a avut curajul să recunoască când lucrurile mergeau bine, a insistat pentru integrarea României în UE și din acest punct de vedere (uitați-vă doar la o hartă a autostrăzilor europene care să cuprindă și România și veți înțelege de ce folosesc cuvântul «integrare»!). Este coerent, onest și cu o fantastică putere de muncă. Știu asta pentru că e unul dintre artizanii mai multor proiecte la care mulți români au zis «Da». Nu le enumăr aici pentru că nu promovez un membru al USR sau PLUS, ci pur și simplu un om care ia în serios fiecare proiect în care acceptă să intre”, afirma Barna la acel moment.

---

IT-ist cu licență și master în informatică la Universitatea din Toronto

La bază, Cătălin Drulă (39 de ani) este inginer software care și-a obținut licența în informatică la Universitatea din Toronto, Canada între 1999 și 2002, pe baza unei burse după ce anterior fusese olimpic la informatică, absolvent al liceului de informatică Tudor Vianu din București.

În perioada 2004 - 2005, Drulă a urmat un Stagiu de cercetare pentru teza de master la Institut National Polytechnique de Grenoble, într-un program de schimb cu Universitatea din Toronto, după cum scrie și ClubFeroviar.ro. Apoi a obținut un master în Informatică (Master of Science in Computer Science) la aceeași Universitate din Toronto.

Potrivit ultimei sale declarații de avere, Drulă nu are nicio clădire în proprietate, ci doar un teren intravilan la Mogoșoaia, județul Ilfov, cu o suprafață de 1.490 mp.

Drulă deține un autoturism BMW din 2012, mai multe sume de bani în conturi la bănci și în fonduri de investiții, precum și acțiuni cumpărate la mai multe companii. În ultimul an, de la companiile listate la bursă, a obținut dividende de 1.250 de lei.

Înainte să intre în zona administrației și în politică, Drulă a lucrat în privat și, după cum povestește chiar el, a lucrat la dezvoltarea unei platforme ce permite comunicarea necesarului de sânge pentru transfuzie prin telefonul mobil și livrarea acestuia prin drone la distanțe de până la 70 km, sistem devenit operațional în Rwanda.

Drulă, care declară în CV că vorbește fluent engleza, conversațional franceza și la nivel de începător Germana, încă este membru al comunității de pasionați de infrastructură de pe forumul peundemerg.ro, loc în care postează frecvent și intră în discuții cu cei de acolo.

Vezi aici CV-ul lui Cătălin Drulă.

În activitatea sa parlamentarul din primul mandat (2016-2020), Drulă a avut 205 luari de cuvânt în plen și 27 de luări de cuvânt în Biroul Permanent. Din primăvara lui 2020 Drulă a devenit liderul deputaților USR.

Drulă a avut 79 de propuneri legislative, din care 13 au fost promulgate ca legi. A avut în total 93 de interpelări și întrebări adresate miniștrilor sau altor autorități.