Într-o filmare din dronă realizată la 4 martie se observă primele grinzi metalice ridicate la breteaua dinspre centură spre Sud. Totodată se observă cum mare parte din pilonii viitorului pasaj au fost deja înălțați, în special pe partea cu județul Ilfov.
În paralel se lucrează la realizarea noii porțiuni carosabile a Șoselei de Centură (2x2) care va urma să treacă pe sub pasajul suspendat, astfel încât traficul actual să fie deviat pe „noua” Centură cu patru benzi, iar pe vechea centură se va începe lucrul pentru realizarea bretelelor pasajului, dar și la ridicarea pilelor pentru pasaj pe partea dinspre București.
„Au fost finalizate pilele și culeele rampelor spre București: pe raza orașului Bragadiru, pe teritoriul Sectorului 5 și ale rampei care se află în Domnești, paralel cu Centura, spre A1”, a precizat în urmă cu două zile secretarul de stat în Transporturi, Ionel Scrioșteanu.
Primele lucrări la pasajul de la Domnești au început în 2018 în baza unei autorizații de construire parțiale, dar restul proiectului s-a blocat din mai multe motive: proiectul tehnic a trebuit complet refăcut față de ce s-a scos la licitație pentru că Primăria Capitalei a cerut lărgirea zonei pasajului pentru a fi amplasat o linie de întoarcere a tramvaiului; utilitățile au fost relocate cu foarte mare dificultate; expropierile inițiale și cele suplimentare (ca urmare a modificării proiectului) au fost realizate cu mare întârziere; constructorul a intrat în insolvență.
Lungime: 536 m
Cost: 91,5 mil lei
Constructor: STRACO GRUP SRL - SC COMNORD SRL - SPECIALIST CONSULTING SRL / Construcție preluată de subcontractorul TRACON
Contract semnat: 2017
Termen de finalizare: 24 de luni (proiectare și execuție)
Finalizare posibilă (n.r.): Q1-Q2 2022
Stadiu la zi: cca 33%

FOTO: Soluția giratoriilor suspendate (în imagine cel de la Ploiești) va fi aplicată pe Centura de sud a Capitalei la intersecția de la Domnești, intersecția cu Olteniței și intersecția cu Berceni.
Deci dam banii pe tot felul de borduri si ne plângem ca avem gropi pe străzi.
Un giratoriu din care o ieșire are imediat trecere la nivel cu calea ferată e un coșmar dpdv al siguranței circulației. În cel mai bun caz invită la blocaje când trece trenul. În cel mai rău caz, la accidente cu tren sau doar între mașini.
Altă soluție sunt poduri cu câte două giratorii, soluție aplicată la Tunari și Ștefănești, care nu face realmente separarea fluxurilor de trafic și pentru centura Bucureștiului nu este suficientă.
dar sa zicem ca nu ar fi... stii giratoriul de la Chitila de sub podul DNCB? blocat mereu... logic sa fie asa cand bagi acolo masini din 4 directii
un pod "normal" cu toate bretele necesare ar fi ocupat mai mult spatiu
Prin 2014 am fost in Viena .. era intr-o zi de joi... undeva la periferia Vienei blocasera o strada, care facea parte dintr-o intersesctie mare... si incepusera se lucreze.. nu stiam ce fac.... am aflat la intoarcere .. plecand spre casa ... duminica ... era deja facut un tunel... sapat ...asfaltat.... cu lumini si tot tacamul - functional.. am trecut prin el, nu era finisat .. dar era functional.... 4 ZILE ---- 4 ZILE
Si peste 20 de ani sa avem un Facepalm si sa constatam ca trebuie inlocuit.
... la firmele abonate cu statul e la noroc.
De introducerea oricărei căi (rutieră/feroviară) în subteran nu prea putem vorbi decât în interiorul orașelor, unde există canalizări. Asta din cauza managementului apelor pluviale. În orașe le poți trimite în canalizare. În afara orașelor, nu ai unde le scoate, la prima ploaie ți se înfundă drumul. Sigur, sunt soluții, dar au și ele costuri de realizare și, mai ales, de operare.
Giratoriile suspendate sunt soluția corectă pe centura Bucureștiului. Par complexe și scumpe, dar cu toate variabilele, sunt cea mai bună soluție. Da, la Ploiești a fost tichie de mărgăritar, vezi fotografia atașată articolului și comentariul meu de mai sus.
Am încercat jumătăți de măsură pe centura de nord și ne-am fript: avem câte două giratorii la sol degeaba la Ștefănești și Tunari când puteam avea un singur giratoriu suspendat doar pe drumul județean la fiecare intersecție.
Avem încă două giratorii la Otopeni și un trafic încâlcit cu dus și întors, când soluția cea mai potrivită (și care a fost refuzată drept prea costisitoare) era un nod pe 3 niveluri.