România vrea să absoarbă nu mai puțin de 3 miliarde de euro prin care să construiască 434 de km noi de autostradă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), promițând în fața autorităților europene că acestea vor fi autostrăzi ECO, „o infrastructură de transport durabilă și ecologică”. Dar cum pot fi aceste autostrăzi „verzi” atunci când vorbim practic de proiecte gândite eminamente pentru trafic, unul din factorii principali de poluare?

Prima autostrada „verde” finantata prin PNRRFoto: Captura YouTube

Potrivit scenariului actual din România, de la care pleacă propunerea guvernului pentru segmentul de transport din PNRR, „infrastructura de transport (este) subdimensionată, poluantă și slab întreținută, și generează zone cu trafic supradimensionat, ambuteiaje și reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare”, iar infrastructura de transport prin drumuri, în principal sub forma unei singure benzi pe sensul de mers, este cea care „contribuie la creșterea poluării mediului, a impactului asupra schimbărilor climatice și a numărului alarmant de incidente de trafic”.

Autostrăzile incluse pentru finanțare din PNRR fac parte din dezvoltarea infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T centrale și „vor include în mod obligatoriu măsuri necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cum ar fi: implementarea unor standarde tehnice obligatorii, construcția de stații electrice de reîncărcare, construcția de parcări securizate, implementarea de soluții de digitalizare care au rol de eficientizare și siguranță în trafic, introducerea de perdele forestiere și alte lucrări menite să crească siguranța rutieră.

Așadar, spicuim de aici câteva dintre criteriile pentru o autostradă „verde”:

  • stații de încărcare electrice
  • perdele forestiere
  • soluții de digitalizare

„Pentru a răspunde cât mai fidel cerințelor actuale în ceea ce privește rețeaua rutieră rapidă, proiectele de autostrăzi propuse pentru finanțare din PNRR vor îndeplini cumulat următoarele condiții incluse în documentația de achiziții publice, pentru execuția de lucrări:

● Dotarea cu echipamente ITS (sisteme de transport inteligente) pe întreaga lungime;

● Dotarea cu stații de încărcare electrică (cu minim 4 puncte de încărcare), care să deservească ambele sensuri, amplasate la distanțe de aproximativ 20 km una față de cealaltă;

● Dotarea cu parcări securizate, care sa deservească ambele sensuri, amplasate la distanțe de aproximativ 50 km una fata de cealaltă;

● Dotarea cu perdele forestiere în lungul rețelei rutiere împotriva dispersiei poluanților și împotriva înzăpezirii autostrăzilor;

● Dotarea cu sisteme video pentru monitorizarea traficului și detectarea accidentelor;

● Dotarea cu stații meteorologice automate;

● Dotarea cu echipamente pentru monitorizarea cantității poluanților;

● Dotarea cu sisteme de informare real time și sisteme de avertizare early warning pentru pasageri și gestionarii infrastructurii;

● Dotarea cu sisteme automate de contorizare și identificare a tipului de vehicul.

Care sunt proiectele de autostrăzi propuse de România în PNRR

  • A7 – Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani

Ploiești - Buzău: 63 km (6 stații cu 28 puncte de încărcare);

Buzău - Focșani: 83 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare);

Focșani - Bacău: 96 km (13 stații cu 66 puncte de încărcare);

Bacău - Pașcani: 82 km (9 stații cu 50 puncte de încărcare);

Total: 324 km (36 stații cu 184 puncte de încărcare)

  • A8 – Tg. Mureș - Miercurea Nirajului și Leghin - Pașcani

Tg. Mureș - Miercurea Nirajului: 25 km;

Leghin - Pașcani: 34 km;

Total: 59 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare)

  • A1 - Margina - Holdea: 9 km (2 stații cu 10 puncte de reîncărcare)
  • A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului: 42 km (6 stații cu 30 puncte de încărcare).

Rezultate așteptate după realizarea proiectelor rutiere din PNRR:

- 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;

- 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație);

- 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;

- 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor;

- 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite.

- Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse.

- Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic.

- Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);

- Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).

VIDEO Prima autostradă „verde” din PNRR va fi A7 Ploiești (Dumbrava) - Buzău - 63 km

CNAIR tocmai ce a lansat licitația pentru construirea tronsonului A7 Ploiești - Buzău, proiectarea autostrăzii fiind deja realizată.

Termenul de execuție a lucrărilor este de 20 de luni, iar tronsonul A7 Ploiești (Dumbrava) - Buzău va fi împărțit în trei loturi:

1) Nod Dumbrava pe A3 București - Ploiești -> Mizil: 21km

2 noduri rutiere, 15 lucrări de artă - 1,65 mld lei fără TVA

2) Mizil -> Pietroasele: 28,35km

2 noduri rutiere, 20 lucrări de artă - 1,47 mld lei fără TVA

3) Pietroasele -> Buzău: 13,90km

2 noduri rutiere, 9 lucrări de artă - 1,16 mld lei fără TVA

CITEȘTE ȘI: