Construcția Podului de la Brăila a durat circa patru ani, iar ultimii doi dintre aceștia - dată cu ridicarea turnurilor - au fost surprinși într-un spectaculos video de tip timelapse realizat de Asociația Pro Infrastructura.
„Timp de 101 săptămâni, în perioada mai 2021-mai 2023, camerele noastre au surprins fazele critice ale execuției podului suspendat de la Brăila: instalarea pasarelei (catwalk), întinderea cablurilor principale, instalarea și sudarea celor 86 de segmente ale tablierului metalic, aplicarea straturilor de hidroizolație și, în final, asfaltarea”, transmite Pro Infrastructura.
Asociația apreciază că „podul este, într-adevăr, un motiv de mândrie națională în materie de infrastructură rutieră. Chiar este un "Golden Gate" de România, cu adevărat o "lucrare de artă": o structură vie, elegantă, suplă, impresionantă, cu o deschidere centrală de 1120 metri, nu cu mult sub cea a mult mai faimosului pod american de 1280 metri.
Al nostru este executat cu tehnologii de ultimă generație și, dacă avem grijă de el, ar trebui să îl putem folosi 100 de ani doar cu o minimă mentenanță, așa cum bunicul american finalizat în 1937 a demonstrat că se poate, mai ales că noi nu vom avea probabil nici în 50 de ani traficul suportat zilnic de cel din SUA”.
VIDEO TIMELAPSE - Cum a fost construit Ppodul de la Brăila
Podul, inaugurat cu 6 luni întârziere / „Acum că îl avem, trebuie să-l punem cu adevărat în valoare prin conexiunile moderne, rapide și sigure”
Asociația Pro Infrastructura amintește și de partea „mai puțin frumoasă”, și anume întârzierile acumulate.
„În vara lui 2021 atât constructorii cât și politicienii și oficialii CNAIR promiteau că e gata în decembrie 2022. Dar a venit schimbarea la vârf din Transporturi și CNAIR combinată cu o nouă atitudine a conducerii antreprenorului general Astaldi, devenit între timp WeBuild.
Rezultatul: ecuația clasică stat incompetent plus privat profitor egal 6 luni de întârziere. Nici nu mai contează ce spunea contractul semnat în ianuarie 2018: un an proiectare și alți 3 de execuție”, spune asociația.
„Și mai important. Acum că îl avem, trebuie să-l punem cu adevărat în valoare prin conexiunile moderne, rapide și sigure de pe ambele maluri: drumurile expres (sau o autostradă în Y, în opinia noastră) de la Brăila spre Focșani și/sau Buzău, respectiv drumul expres spre Tulcea și apoi Constanța”, notează Pro Infrastructura.
„Podul este practic prima conexiune modernă directă între Moldova și Dobrogea. Cu siguranță, încă de astăzi, traficul de tranzit dintre aceste două regiuni (și din nordul Munteniei și chiar din centrul țării) se va muta, într-o proporție semnificativă, pe aici. Asta înseamnă presiune suplimentară pe salba de drumuri naționale din aceste zone: DN23, DN25, DN24, DN24D și "afluenții" lor din Moldova, respectiv DN22 și DN22D spre Tulcea și Constanța”, mai spune Asociația Pro Infrastructura.
Citește și:
