Centura Feroviara si trenurile urbane care sa conecteze Bucurestiul de zona metropolitana, un proiect care bate pasul pe loc

de Vlad Barza, Victor Cozmei     HotNews.ro


Linii de cale ferata de pe traseul viitoarei centuri feroviare
Foto: Google Maps
Proiectul Centurii Feroviare a Capitalei si a unor trenuri urbane cu opriri dese care sa lege rapid diverse cartiere din Bucuresti si comunele din zona, bate pasul pe loc, desi in 2016 cand a fost reinviat, punerea in practica parea una usoara. Reprezentantii CFR explica pentru HotNews.ro ca unii pasi birocratici s-au facut, dar tot nu este clar cand va fi gata prima faza a proiectului, fiindca totul depinde de alte proiecte de infrastructura care, in purul stil romanesc, au acumulat si ele intarzieri dupa intarzieri.

Informatia pe scurt:


  • Centura Feroviara si trenuri urbane care sa lege Capitala si cartierele aglomerate de zonele metropolitane - Un proiect demarat in 2016, cu termene scurte. Prima faza - Gara Progresu - Gara De Nord - ar fi trebuit sa fie gata din Q1 2017
  •  S-a schimbat Guvernarea, s-au schimbat ministrii de la Transporturi, s-au schimbat directorii responsabili - Proiectul practic nu a mai inaintat
  •  CFR Infrastructura sustine ca au fost facut pasi inainte pe frontul birocratic, insa in teren lucrurile au ramas neschimbate...
  •  CFR sustine ca dezvoltarea proiectului va mai dura ceva timp pentru ca trebuie sa existe o "corelare riguroasa" cu lucrarile pentru centura rutiera si ca mai trebuie obtinute o serie de avize.
  •  Lucrarile conexe la caile ferate bat pasul pe loc, iar lucrarile la Centura Rutiera sunt in aer, fara un orizont concret de implementare.
  •  Proiectul poate fi un succes doar daca va fi facut bine: cu trenuri frecvente, cu opriri dese si cu puncte de legatura tren-metrou.
Ideea revitalizarii Centurii Feroviare a Capitalei si lansarea unor trenuri urbane cu opriri dese in jurul Bucurestului si orar cadentat, care sa degreveze marile cartiere si sa faca legatura cu toate localitatile din aria metropolitana, a fost reinviata in 2016, in ultimele luni ale guvernarii Ciolos.



Tinta finala presupunea si legarea retelei CFR cu reteaua de metrou prin statii multimodale cu peroane comune in trei puncte de pe harta: Berceni, Preciziei si Pipera/Petricani.

La acel moment lucrurile pareau bine puse pe fagas, iar primul termen era chiar primavara lui 2017 pentru legatura dintre Gara de Nord si Progresu.

Guvernarea s-a schimbat la putin timp dupa relansarea proiectului, nu mai putin de trei ministri ai Transporturilor s-au schimbat de atunci si pana acum, iar garnitura de sefi si directori din institutiile responsabile de implementarea proiectului s-a reconfigurat constant. Proiectul Centurii Feroviare, insa, a batut pasul pe loc...

Centura Feroviara exista si in acest moment, majoritatea liniilor fiind construite inca de pe vremea lui Ceausescu. Cu toate acestea, pe mare parte din centura nu se circula, iar proiectul ar presupune repararea si moderrnizarea actualei infarstructuri. La fel este si cazul garilor: multe exista, dar au nevoie de reabilitare.

Trenurile urbane - o constanta in orasele din Vest, inexistente in Romania

Multe orase din Europa au trenuri urbane care fac legatura rapida intre diverse parti ale localitatii. Poti traversa un oras intr-o jumatate de ora, cu viteze chiar si de 60-80 km/h si cu opriri dese, celebre fiind trenurile germane S-Bahn sau RER-urile frantuzesti.

Nu si in Bucuresti, chiar daca primele propuneri pentru realizarea unei Centuri feroviare a Capitalei s-au facut in 2011 si 2012, nimic nu s-a concretizat. In 2016 proiectul a fost readus in atentie, s-au prezentat planuri cu cele trei faze si promisiunea era ca in primele luni ale lui 2017 primele trenuri vor circula de la Gara Progresu la Gara de Nord. Termenul nu a fost respectat, desi in decembrie 2016 planul era ca in 2018 sa fie inchis intreg inelul si Bucurestiul sa poata fi ocolit pe calea ferata in ambele sensuri.



In urmatoarele luni este greu de crezut ca vom vedea rezultate, mai ales ca proiectul Centurii Feroviare este legat de alte doua proiecte care au acumulat intarzieri: trenul Gara de Nord - Aeroport si reabilitarea liniei de cale ferata catre Giurgiu, unde se afla si una dintre garile de baza ale viitoarei Centuri, Gara Progresu.

Centura Feroviara ar fi un proiect util, mai ales ca este mult mai ieftin decat metroul, liniile de cale ferata existand in mare, si modernizarea unor gari ar trebui sa dureze mult mai putin decat realizarea unor tunele de metrou si a operatiunilor conexe.

Ce presupune Centura Feroviara?


Reabilitarea centurii feroviare prevede modernizarea "inelului" de cale ferata lung de circa 68 km si lansarea de trenuri (asa-numite regio-urbane) care sa circule cu orar cadentat clar si care sa opreasca des, la cel mult 2 km.

Prima linie ar fi trebuit sa aiba 30,9 km si sa uneasca Gara de Nord de Gara Progresu, trecand prin Chiajna, Domnesti, Bragadiru si Magurele. Apoi planul era sa fie folosite tot liniile existente, intre Gara de Nord - Baneasa si Gara Obor.

Cum arata proiectul inelului feroviar la final de 2016:

    - etapa I: legatura feroviara Bucuresti Nord - Domnesti - Progresu (centura feroviara - vest) si Bucuresti Nord - Baneasa - Pantelimon (centura feroviara - nord). Cele doua trasee AR FI TREBUIT SA FIE operabile in luna februarie 2017, dupa lucrarile executate de CFR Infrastructura in regie proprie. Costul estimat era de 200.000 de euro.

    - etapa a II-a: conexiunea feroviara cu reteaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei si Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Termenul finalizarii acestei etape ERA sfarsitul anului 2017, iar costurile se ridicau la aproximativ 5 mil. euro.

    - etapa a III-a: legatura feroviara Progresu - Pantelimon - Bucuresti Nord (centura feroviara est), precum si reabilitarea garilor si a punctelor de oprire. Aceasta faza presupune o serie de lucrari mai ample, ce vor fi realizate de CFR Infrastructura pana in luna noiembrie 2018, iar bugetul necesar este de aproximativ 15 mil. euro.

Asa aratau planurile de la final de 2016, iar in prezent nu circula niciun tren urban in cadrul acestui proiect. Se afla in derulare Etapa 1 - realizarea Centurii de Vest, intre statia CF Bucuresti Nord si statia CF Progresul. CFR a detaliat intr-un raspuns pentru HotNews ce pasi a facut.

Cum arata proiectul Centurii Feroviare (click pentru a deschide mare):


 
Au trecut aproape 18 luni de cand s-a vorbit de acest proiect. Ce a reusit CFR sa faca pana acum

    - 20.03.2017 s-a eliberat de catre Consiliul Judetean Ilfov, Certificatul de Urbanism nr.14/168, care certifica necesitatea elaborarii PUZ pentru Puncte de oprire CF ¬ Centura Bucuresti;
    - 23.03.2017 ¬ demararea procesului pentru elaborare PUZ;
    - 19.07.2017 - elaborarea documentatiei cadastrale prin refacere a ridicarilor topografice;
    - 08.08.2017 - s-au depus la Oficiul de Cadastru si Publicitate Ilfov documentatile - suport topografic, in vederea avizarii, pentru locatiile: Jilava, Magurele, Bragadiru si Chiajna;
    - 29.09.2017 - s-a primit raspuns de la OCPI Ilfov, privitor la locatia PO Laser Magurele, pentru care s-a dat aviz;
    - 23.10.2017 ¬ s-a primit raspuns de la C.N.A.I.R , precum si documentatia solicitata, in format needitabil;
    - 28.01.2018 - note de completare pentru OCPI Ilfov.


"Corelarea riguroasa" intre proiecte pune pe hold proiectul Centurii Feroviare

CFR a precizat pentru HotNews.ro ca implementarea proiectului va dura, fiindca trebuie sa existe o "corelare riguroasa" cu lucrarile pentru centura rutiera sii ca vor mai trebui obtinute o serie de avize.

"Demararea lucrarilor proiectate pentru Centura Feroviara va fi posibila dupa o corelare riguroasa cu lucrarile pentru centura rutiera (PUZ centura rutiera), in special amenajarile de infrastructura rutiera -pasaje, pasarele, parcari, etc. De asemenea lucrarile vor putea demara dupa incheierea etapelor de proiectare avizare si autorizare necesare"
.



CFR Infrastructura spune ca etapa a II-a va avea ca obiectiv conexiunea feroviara cu reteaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei si Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Costurile se ridica la aproximativ 5 milioane euro.

Etapa a III-a va avea ca obiectiv legatura feroviara Progresul - Pantelimon - Bucuresti Nord (Centura Feroviara Est), precum si realizarea punctelor de oprire. Aceasta faza presupune o serie de lucrari mai ample, bugetul necesar este de aproximativ 15 milioane euro.

In raspunsul pentru HotNews, CFR Infrastructura a tinut sa sublinieze ca totul va dura, fiindca sunt multe conditii de indeplinit, multe avize de obtinut si multe localitati de la care trebuie obtinute avize.

"Dupa cum se poate observa procesul de obtinere a tuturor avizelor si aprobarilor necesare in vederea executiei lucrarilor este laborios si de durata fiind afectat de multiple solicitari si conditionalitati cerute/impuse de autoritatile locale sau administrative (s-a solicitat inclusiv realizarea unui nou PUZ). Amplasamentul proiectului se afla dispus pe raza a 5 unitati administrativ - teritoriale care participa in procesul de autorizare pentru constructia de peroane pe calea ferata existenta.

In aceste conditii apreciem ca finalizarea Etapei 1 va fi comasata cu derularea lucrarilor de modernizare a liniei de cale ferata Bucuresti Nord-Giurgiu, pentru care CFR SA a contractat si are in executie derularea studiului de fezabilitate"
.

CFR anunta in iunie 2017 ca studiul de fezabilitate pentru modernizarea caii ferate Bucuresti-Giurgiu si repararea podului de la Gradistea va fi realizat de asocierea Baicons Impex - Acciona Ingenieria. Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate a fost semnat in septembrie, iar in octombrie au demarat lucrarile pentru prelevarea probelor de pamant.

Centura rutiera, un alt proiect care a adunat "tone" de amanari

Cat priveste realizarea Centurii Rutiere, de care CFR leaga acum implementarea proiectului Centurii Feroviare, aceasta a ramas "in aer".
In 2012, cu multi ani intarziere, a fost demarata modernizarea si extinderea la patru benzi pe sens, dar proiectul abia daca a demarat in teren din lipsa finantarii, contractul fiind ulterior reziliat in 2014.
Compania de Drumuri a revizuit apoi proiectul si Studiul de Fezabilitate in 2015 si a regandit multe elemente importante precum intersectiile, iar Pasajul de la Domnesti peste Centura a fost la licitatie separat.

Chiar si asa, proiectul centurii Sud la patru benzi nu a mai inaintat deloc. Abia in mai 2017 Compania de Drumuri a scos la licitatie doua pasaje la intersectiile Centurii Sud cu DN4 si DJ401, precum si largirea la 4 benzi intre cele doua. In rest, proiectul Centurii Sud a ramas doar pe foaie si fara nici un orizont clar privind implementarea sa. Cu alte cuvinte, "corelarea" intre proiecte pe care o invoca CFR s-ar putea sa nu se intample prea curand...

Un proiect care va reusi doar daca este bine facut: legaturi tren-metrou, vagoane, trenuri frecvente

Dincolo de construirea unor km de cale ferata, a unor puncte de oprire si de modernizarea unor gari, intregul proiect are o etapa foarte ambitioasa  ce consta in realizarea unor puncte in care sa fie legatura intre metrou si trenurile urbane.

Daca ar fi sa luam exemplele din strainatate, asta ar insemna ca in statia de metrou, trenul urban va pleca de la un peron alaturat, iar pentru asta vor trebui construite puncte multimodale de pasageri, planuri fiind sa existe primele la Berceni si la Preciziei, un al treilea plan existand si pentru Pipera.

Drumul Taberei, Militari sau Rahova sunt cartiere "sufocate" din punctul de vedere al transportului, iar proiectul centurii feroviare poate sa vina ca o decongestionare partiala pentru tranzitul din Bucuresti si zona metropolitana.

Insa CFR are un deficit grav de vagoane (foloseste 750 si are nevoie de inca 400), astfel ca si daca centura ar exista, ar fi mari probleme cu parcul de vagoane. Nici de la operatorii privati nu pot fi asteptate solutii providentiale, din moment ce acestia au vagoane de 40-50 de ani vechime.

Trenuri orasenesti in Bucuresti, in 1939 (foto din Mersul Trenurilor)

Un astfel de proiect va avea succes doar daca trenurile vor pleca la intervale reduse. Daca ar fi 4-5 trenuri pe zi eficienta va fi minima si ideal ar fi sa existe macar doua-trei pe ora.

In prezent, cine vrea sa strabata Bucurestiul cu trenul nu prea are solutii. Exista, spre exemplu, doua perechi de trenuri pe zi intre Bucuresti Nord si Bucuresti Obor via Pantelimon Sud (statia de langa complexul Dragonul Rosu). Distanta de 24 km este parcursa in 56-62 de minute.

Cum arata traseul Bucuresti Nord - Gara Progresu - Giurgiu, in 1989. Linia este esntiala pentru viitoarea Centura, insa din 2005 nu mai circula trenuri pe ea, dupa ce podul de la Gradistea s-a prabusit si nu a fost refacut.


Citeste mai multe despre   
















7797 vizualizari

  • +11 (11 voturi)    
    treaba lor e sa fure (Miercuri, 21 martie 2018, 9:56)

    CPetrescu [utilizator]

    Functionarii din Ro de la sef pana la ultimul om care are un loc unde sa stea pe un scaun cu un teanc de hartii in fata taie frunze la caini toata ziua.
    Nimeni nu raspunde de nimic ! Raspund doar la comanda politica sau a unui interes propriu, altfel timpul trece leafa merge.
    Sistemul are nevoie de o reformare, alfel o sa ajungem sa fie mai rau decat pe vremea lui Ceasca.
    Intrebare: cine doreste sa faca acest lucru ? Cu siguranta nu politicienii care ne conduc!
  • +5 (7 voturi)    
    ce-aveti ma? (Miercuri, 21 martie 2018, 9:58)

    beeeeeenar [utilizator]

    vreti sa scada profitul OMV? e bine asa in coloana zi de zi. se arde de-a gaz, pfoai
  • -7 (11 voturi)    
    harta arata bine dar... (Miercuri, 21 martie 2018, 10:07)

    demaGOGU [utilizator]

    ...va fi greu, vezi imposibil de mutat bizonul mioritic in tren.
  • +8 (8 voturi)    
    xxxxl (Miercuri, 21 martie 2018, 10:39)

    vorbeste lumea [utilizator]

    in afara de podoabe tampite, scumpe si inutile, atarnate prosteste prin tot bucurestiul, n-o sa vedeti nimic altceva in tot mandatu' coanei firea ... nici carnati si mici si bere nu va mai da, ca si-astea trebuie platite cumva si doamna nu mai accepta asa concept. adica sa achite ceva, de orice fel sau natura.
  • +8 (8 voturi)    
    Trebuie infiintata o noua firma (Miercuri, 21 martie 2018, 10:41)

    Martinezu [utilizator]

    Transport in Jurul Capitalei pe Calea Ferata SA.- TJCCF.
  • +4 (4 voturi)    
    Inainte si acum (Miercuri, 21 martie 2018, 10:49)

    florinos [utilizator]

    Ateneul Român a fost construit in 2 ani între 1886 și 1888, acum, in plina conducere PSD nu reușim sa urnim niște proiecte de infrastructura.

    Se da vina pe birocrație dar de ce nu schimba situatia ? Vad ca pentru legile justiției exista un amplu plan PSD de a le modifica, de ce modifica legile astfel sa mai reducem din birocrație ?
  • +3 (3 voturi)    
    Bine ca avem planuri sa nu ne plictisim (Miercuri, 21 martie 2018, 11:10)

    Frankie [utilizator]

    Chestiile astea nici nepotii nostri nu le vor apuca.
    • +3 (3 voturi)    
      totusi (Miercuri, 21 martie 2018, 11:29)

      martel55 [utilizator] i-a raspuns lui Frankie

      cum un proiect care costa doar 200 000 de euro si avea nevoie de cateva luni pentur implementare in 2016, acum aceeasi companie CFR SA vien si spune ca ne trebuie ani buni s ail realizam si la costuri mult mai mari? toata inventia asta cu obstacole birocratice par doar pretexte ca sa nu se cheltuiasca de fapt banii pentru investitii si sa fie aurncati in pomeni electorale si cresteri nesustenabile de salarii......e evident ca nu se vrea sa se faca aceasta investitie de catre acest guvern sia tunci se inventeaza tot felul de pretexte....
      • +1 (1 vot)    
        simplu (Miercuri, 21 martie 2018, 14:43)

        Andrei57 [utilizator] i-a raspuns lui martel55

        De fapt, proiectul nu a costat niciodată atât și nici nu a fost deloc simplu de implementat. Doar că atunci cineva s-a lăudat, iar alții îl mai cred și acum. De exemplu, atunci nici măcar nu i-a trecut cuiva prin gând că e nevoie de autorizații de construcție ca să faci gări.
  • -3 (5 voturi)    
    ha? (Miercuri, 21 martie 2018, 11:57)

    AndJorj [utilizator]

    Pai si cum faci, ca probabil sunt multe treceri la nivel, opresti tot puhoiul de masini la fiecare 10 minute, ca sa treaca trenul? Apoi, de unde trenuri? Pana intri in Gara de Nord dureaza 5-10 minute, daca se mai asteapta unele pe altele stai de te plictisesti. Cum sa faca fata la un trafic suplimentar? Asa e cand fac planurile oameni care stau toata ziua cu fundul in jipane. Ceausescu macar mergea pe teren sa vada care e treaba, astia doar se uita pe schite si vin cu "solutii".
    • +2 (2 voturi)    
      Masinile sunt pe planul 2 in oras (Miercuri, 21 martie 2018, 13:35)

      Frankie [utilizator] i-a raspuns lui AndJorj

      Masinile sunt pe planul 2 in oras. Prioritate trebuie sa aiba transportul in comun.
      • 0 (0 voturi)    
        pai aici nu vorbim de transportul din oras (Miercuri, 21 martie 2018, 17:53)

        AndJorj [utilizator] i-a raspuns lui Frankie

        ci de o cale ferata care sa inconjoare Bucurestiul, ca o centura.. deci care impiedica masinile ce intra/ies din oras, cu bariere, si nu pe cele care circula in interior.. in fine, discutam vorbe.
  • +3 (3 voturi)    
    faza 4 lipseste cu desavarsire (Miercuri, 21 martie 2018, 11:57)

    mmmircea [utilizator]

    Sa ne intelegem, Bucuresti Nord-Pantelimon in desenul de mai sus e pe M800, nu pe calea ferata de centura. Sectiunea nordica a centurii feroviare e Nord-Mogosoaia-Otopeni-Voluntari-Pantelimon. O sa va intrebati de ce nu apare pe harta din articol....nu apare pentru ca nu da bine la public. Oficial centura feroviara de nord intra in reabilitare dupa 2030. Sa lasam de-o parte acest mic incovenient si sa ne concentram pe propunerea de mai sus adica pe centura de sud + m800. In urmatorii ani podul Constanta intra reabilitarea iar sectorul Nord-Baneasa din m800 va fi inchis complet traficului, ceea ce ar insemna transbordare auto de la nord la baneasa. Dupa ce scapam si de podul cu pricina vom constata problema cea mare - cea a Garii de Nord care trebuia transformata de mult in gara de tranzit. Momentan ea e infundata, ceea ce scade drastic capacitatea de a prelua trafic. La starea actuala a macazurilor vor fi mari probleme sa acomodeze un tren cadentat catre Otopeni (care se va face de nevoie pentru euro 2020). De alte trenuri de navetisti de pe centura nici nu se pune problema. Vreti sa fiu cinstit cu voi, ca sa avem transport civilizat, nu peroane prin camp si trenuri care intarzie cu orele e nevoie de: reabilitare integrala centura feroviara nord + sud, reabilitare complex Gara de Nord. Costuri : miliarde de euro. Finantare pana la 85-90% europeana. Orizont realist de finalizare al acestor obiective 2040-2050. Deci daca stai la Domnesti de exemplu si visezi la RER mai ai de asteptat 25-30 de ani. Stiu ca nu e ceea ce vreti sa auziti, dar e cazul ca cineva sa va spuna pe baza proiectelor agreate in master plan cu UE, pe prioritatea lor si pe executia pe care o avem la ce sa va asteptati.
    • +1 (1 vot)    
      BAZATI-VA in continuare pe 783, 780, UBER si taxi (Miercuri, 21 martie 2018, 12:56)

      nick24 [utilizator] i-a raspuns lui mmmircea

      " un tren cadentat catre Otopeni (care se va face de nevoie pentru euro 2020)." Chiar credeti ca vor reabilita linia pana in 2020 pana la Otopeni? Ca pt gara si pasaj le mai ia vreo 5 ani.

      Cam greu de crezut ca au trecut ani, de cand se tot vorbeste de STUDII DE FEZABILITATE.
      Deci pana in 2020, poate vor fi gata studiile de fezabilitate, apoi urmeaza realizare proiect, expirare studii de fezabilitate, refacere studii de fezabilitate, licitare constructie, intrarea in insolventa a costructorului, relicitate rest lucrare, intrerupere lucrare pt expirare avize de mediu, continuare lucrare pana la descoperirea ca mutarea utilitatilor necesta o prelungire de inca 1 an, pt ca nu le-au gasit pe teren conform desenelor existente. Deci trenul va fi cam dupa 2025.
      • +1 (1 vot)    
        linia existenta ? chiar mai devreme (Miercuri, 21 martie 2018, 15:00)

        mmmircea [utilizator] i-a raspuns lui nick24

        si nu glumesc. Pasajul s-ar putea face si pana in 2020, dar nu se va face. Gara, asa cum spui, peste niste ani buni.
        Problema cu linia existenta nu e carpeala care o poate da cfr-ul in regie proprie in cateva luni. Problema pleaca din birourile MT din pacate. Daca te uiti pe proiect vei vedea ca ei bifeaza sectiunea de la km0+845 (iesirea din Gara de Nord) pana in Bucuresti Triaj ca linie deja reabilitata. Ceea ce e adevarat pentru liniile directe catre Ploiesti (M1000). Linia catre aeroportul Otopeni insa nu e pe 1000, e pe 700, ori sectiunea din 700 NU e reabilitata. Le-ar lua acelor domni o plimbare de aproximativ 15 minute pe jos, sa vada la fata locului ca situatia nu e cea din hartiile lor. De ce e importanta sectiunea asta, pentru ca iesirea catre M700 e undeva in stanga M1000, iar ca sa ajungi de la liniile 8-12 din Gara de Nord pana la macazul care sa te scoata pe 700 va dura o vesnicie pe infrastructura existenta. Daca vrei trenuri cadentate ai nevoie de o supratraverare in zona asta...Mai departe e linie simpla nelectrificata, sunt vreo doua zone in care se poate face cruce, ceea ce ca s-o scurtez inseamna o cadentare de probabil 2 trenuri pe ora pe sens. Daca insa trenurile intarzie, si vor intarzia, conflictul de trafic fiind evident la intrare in Nord, intarzierile se vor propaga in lant, fara vreo posibilitate de a mai indrepta ceva in ziua respectiva. Ce trebuie sa priceapa lumea e ca nu trebuie sa-si puna vreo speranta in actualul proiect pentru 2020, care e mai mult o actiune de marketing, nici aia bine pregatita. E nevoie de electrificare, dublare, semnalizare moderna pe tot segmentul, e nevoie de constructia de pasaje peste dn1 respectiv la intrare in GdN, iar fara cateva sute de milioane de euro acestea nu se pot realiza. Doar atunci putem vorbi de cadentare la 5 sau 10 minute si un timp de parcurgere de 15 minute. Pana atunci 783, 780 si uber sunt baza.
        • +1 (1 vot)    
          trenul ar trebui facut foarte bine, ca ar fi (Miercuri, 21 martie 2018, 16:05)

          nick24 [utilizator] i-a raspuns lui mmmircea

          foarte profitabil, cu 2 gari modernizate, Mogosoaia si Odaile, in jurul carora s-ar putea dezvolta cate un cartier de marimea Drumului Taberei. Deci apare si interesul dezvoltatorilor imobiliari, pt ca sunt terenuri libere imense.

          Am observat ca multe proiecte se intarzie cu zecile de ani, pt ca sa se treaca toate terenurile in posesia rechinilor imobiliari ( vezi centura capitalei)


Abonare la comentarii cu RSS


de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului




Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version