​​ANALIZA Cum s-a ajuns ca autostrada Comarnic - Brasov sa poata fi finantata prin fonduri europene si de ce nu s-a intamplat acest lucru in trecut

de Victor Cozmei     HotNews.ro
Miercuri, 18 februarie 2015, 14:10 Monitorizari | Proiecte Infrastructura >> Articole


Cat de greu se face o autostrada in Romania
Foto: CNADNR
Autostrada A3 Comarnic - Brasov poate fi facuta si din bani europeni in noul exercitiu financiar european 2014 - 2020. Desi scumpa, autostrada ar putea fi realizata printr-un mix intre fondurile europene nerambursabile, fonduri de la buget si fonduri din imprumuturi. In exercitiul financiar trecut, autostrada nu a putut beneficia de finantare europeana pentru ca autoritatile romane nu au inclus-o in programul convenit cu Comisia Europeana, ci au sperat la solutia - minune: concesiunea. In 2004 si in 2009, tentativele de concesionare au picat. Acum, Guvernul mai "discuta" inca doua luni pana sa ia o decizie finala cu a treia tentativa: continua sau nu concesiunea care presupune constructia, operarea si intretinerea a 53 de km contra unei plati anuale de 325 de milioane de euro de la buget timp de 26 de ani. Adica 8,45 de miliarde de euro in total.


Informatia pe scurt:

  • Autostrada Comarnic - Brasov poate fi finantata din fonduri europene nerambursabile pe exercitiul financiar 2014 - 2020, finantare ce poate ajunge pana la 75%. In plus, in varianta finala de Master Plan, traseul a fost revizuit si costul a fost recalculat la "doar" 1 miliard de euro
  • Autostrada, fiind totusi una scumpa, ar ajunge sa "manance" aproape intreaga alocare europeana disponibila de acum incolo, dar poate fi totusi construita intr-un format ce s-a realizat cu succes la noi pe alte proiecte: Mixul de surse de finantare (fonduri europene + buget + imprumuturi)
  • Autostrada Comarnic - Brasov nu a putut fi finantata din bani europeni prin POST pana acum pentru ca autoritatile nu au inclus proiectul in documentul-program convenit cu Comisia Europeana in 2007. Fondurile disponibile erau oricum insuficiente pentru a face autostrada chiar si cu toata alocarea de atunci, iar autoritatile au tot sperat ca vor face autostrada printr-o concesiune. De doua ori solutia concesiunii a picat, a treia e pe cale sa pice.

Autostrada Comarnic - Brasov ar putea sa coste "doar" 1 miliard de euro - informatia se regaseste in varianta finala a Master Planului de Transport


In varianta finala a Master Planului General de Transport (MPGT), asa cum a scris HotNews.ro in exclusivitate duminica, traseul autostrazii Comarnic - Brasov a fost revizuit si intreg proiectul regandit, astfel incat costurile estimative ajung la aproape 1 miliard de euro, o suma substantial mai mica decat cele 1,8 miliarde de euro pentru proiectul in varianta concesiunii cu Vinci-Aktor-Strabag. 

Practic, traseul autostrazii a fost in detaliu analizat si a fost regandit intr-o varianta in care e nevoie de tuneluri doar pe o lungime de 13 km. Astfel, noul cost estimat pentru constructia Comarnic - Brasov ar fi de aproape 1 miliard de euro, iar de la Comarnic la Ploiesti costul ar fi de aproape 300 de milioane de euro, potrivit unor surse apropiate situatiei consultate de HotNews.ro.

Cum poate primi Comarnic - Brasov finantare din fonduri europene in exercitiul financiar 2014 - 2020

Pe langa faptul ca intreg proiectul ar putea costa de fapt mult mai putin decat suma vehiculata in actuala tentativa de concesiune, autostrada Comarnic - Brasov ar putea fi construita de fapt si prin folosirea de fonduri europene nerambursabile.

Reteaua rutiera TEN-T Core (albastru) si Comprehensive (roz) in Romania
Foto: MTI
Autostrada Comarnic - Brasov este situata pe reteaua TEN-T Comprehensive (extinsa/secundara). (foto alaturat)

Conform proiectului Programului Operational Infrastructura Mare (POIM) aferent exercitiului financiar european 2014-2020, rutele de pe reteaua TEN-T Comprehensive (autostrazi, drumuri expres sau alte drumuri noi) pot fi finantate nerambursabil din Fondul de Dezvoltare Regionala (FEDR). In detaliu despre repartizarea fondurilor europene 2014-2020 pe sectorul rutier, aici.

Conform Axei Prioritare 2 din proiectul de POIM 2014-2020 trimis in octombrie 2014 la Comisia Europeana se detaliaza ca pentru "Autostrazi si drumuri TEN-T - retea extinsa (constructie noua)" este alocat putin peste 1 miliard de euro din FEDR, fara sa includem si cofinantarea nationala. In document se detaliza ca pe Axa Prioritara 2 finantata prin FEDR procentul fondurilor nerambursabile poate ajunge pana la 75%, restul de 25% fiind partea de cofinantare nationala.

Cu alte cuvinte, pentru un proiect precum Comarnic - Brasov, aflat pe TEN-T Comprehesive, s-ar putea obtine finantare nerambursabila de pana la 75%. Cu toate acestea, costul autostrazii - cel putin in calculele de pana acum - ar depasi sau ar consuma cel putin mare parte din intreaga alocare prin FEDR pentru sectorul rutier de pe TEN-T Comprehesive.

Cum ar putea fi facuta Autostrada, urmarind o solutie aplicata cu succes si in cazul altor proiecte la noi: fonduri europene + buget + imprumut


Totusi, fondurile europene din aceasta alocare ar putea fi folosite pentru autostrada in Comarnic Brasov intr-o proportie mai mica, iar diferenta sa fie acoperita din alte surse precum bugetul national sau imprumuturile luate de stat.

O astfel de reteta a fost aplicata cu succes pe autostrada A2 Cernavoda - Constanta, acolo unde schema financiara a presupus exact aceasta combinatie: bani europeni prin Fondul de Coeziune + fonduri de la bugetul de stat + fonduri dintr-un imprumut contractat de la Banca Europeana de Investitii.

Mai mult, Comisia Europeana tocmai a anuntat in ianuarie ca acopera retroactiv tot din Fondul de Coeziune cei circa 240 de milioane de euro care reprezentau imprumutul de la BEI in proiectul autostrazii. La fel, in noiembrie 2014, CE anunta ca acopera retroactiv tot din Fondul de Coeziune circa 262 de milioane de euro care reprezentau partea de imprumuturi luate de statul roman de la BEI si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si prin care s-au finantat autostrazile Arad - Timisoara si Autostrada A4 care ocoleste Constanta. In ambele cazuri s-a folosit aceeasi schema: fondurie europene + buget + imprumuturi. 

Practic, prin finantarea retroactiva, Comisia Europeana a ajutat statul roman sa scape de trei imprumuturi cu o valoare totala de aproape 500 de milioane de euro.

Chiar daca exista acest scenariu la indemana, autoritatile au evitat sa transeze problema concesiunii catre asocierea Vinci - strabag - Aktor si a anuntat in urma cu cateva zile ca va prelungi discutiile cu partenerii de dialog pana in aprilie. Ministerul Transporturilor spera sa gaseasca un model financiar mai bun si mai usor de sustinut de catre buget, in conditiile in care actuala intelegere prevede plati anuale facute de stat de 325 milioane de euro timp de 26 de ani, adica 8,5 miliarde de euro pentru constructia, operarea si intretinerea celor 53 de km de autostrada.

De ce nu a fost finantata din bani europeni autostrada Comarnic - Brasov pana acum

In 2004, Reteaua Trans-Europeana de Transport (TEN-T) a fost modificata si un set de 30 de proiecte/axe prioritare au fost stabilite, astfel incat accentul in infrastructura sa se puna pe rezolvarea acestor rute inainte de toate.
Atunci s-a stabilit si Proiectul Prioritar 7, care in mare parte se suprapunea cu fostul coridor Pan-European IV - de aici si pastrarea acestei denumiri in discursul public de la noi. Astfel, Proiectul Prioritar 7 includea - pe rutier - realizarea autostrazii Nadlac (granita cu Ungaria) - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta, cu o ramura sudica care incepe la Lugoj si se termina la Calafat (spre Bulgaria).

Cand Romania a aderat in 2007, pentru a beneficia de fondurile europene pentru exercitiul financiar care tocmai atunci incepe - perioada de finantare 2007 - 2013, tara noastra a realizat un program in baza careia sa absoarba fondurile nerambursabile alocate tarii noastre pentru sectorul transport. Astfel, autoritatile au elaborat Programul Operational Sectorial - Transport (POS-T), iar Comisia Europeana l-a aprobat prima data in iulie 2007. 

POS-T stabilea 4 Axe Prioritare de investitii in infrastructra de transport, primele doua axe fiind cele care concentrau fondurile pentru dezvoltare sau modernizare a proiectelor.

Astfel, pe rutier, in Axa Prioritara 1, statul roman s-a angajat ca pe sectorul rutier sa foloseasca toti banii sa termine autostrada aferenta Proiectului Prioritar 7 (Nadlac-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta). Axa Prioritara 1 este finantata prin Fondul de Coeziune in proportie de 85% si avea o valoare totala initiala de 3,8 miliarde de euro pentru tot sectorul de transport (rutier, feroviar, naval, aerian).

Pe Axa Prioritara 2 Romania s-a angajat sa reabiliteze drumuri nationale actuale si sa faca variante ocolitoare, cu modifcarea ulterioara ca daca e nevoie va aloca si de aici bani pentru finalizarea autostrazii aferente Proiectului Prioritar 7. Axa prioritara 2 este finantata prin Fondul European de Dezvoltare Refionala (FEDR) in proportie 85% (initial a fost 69%, dar s-a modificat dupa prima revizuire a programului in 2012). Valoarea totala a alocarii ajungea initial, insa, la doar 1,4 miliarde de euro pentru tot sectorul de transport (rutier, feroviar, naval, aerian).

La ultima revizuire a POST in 2014, spre exemplu, valoarea totala pe Axa Prioritara 2 era deja mai mica ca urmare a unor corectii, aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru tot sectorul de transport. 

Daca ar fost trecuta pe bani europeni, costul ar fi fost mai mare decat fondurile europene disponibile

Traseul orientativ al autostrazii Comarnic - Brasov
Foto: Hotnews
Astfel, prin POST - asa cum a fost el aprobat de Comisia Europeana, o autostrada pe ruta Comarnic - Brasov nu ar fi putut fi finantata din fonduri europene decat daca intreg programul ar fi fost revizuit in acest sens, iar oficialii de la Bruxelles ar fi aprobat o astfel de modificare.

Cu toate acestea, suma disponibila initial prin Fondul de Dezvoltare Regionala (FEDR) pe Axa Prioritara 2 era mult prea mica pentru realizarea unei autostrazi de la Comarnic - Brasov, iar ulterior oricum mare parte din alocare deja fusese contractata sau planificata pentru diferite proiecte.

In schimb, autoritatile ar fi putut opta sa includa la finantare europeana nerambursabila realizarea unor centuri ocolitoare pentru punctele fierbinti de pe Valea Prahovei cum ar fi Comarnic, Busteni sau Sinaia.

Autoritatile nu au gandit Comarnic - Brasov pentru finantare europeana pentru ca au tot sperat c-o fac in concesiune. Nu le-a iesit

Nu au facut-o pentru ca la acel moment autoritatile sperau sa reuseasca sa faca intreaga autostrada printr-o noua concesiune, dupa ce initial tentativa de concesionare din 2004 a proiectului catre francezii de la Vinci a picat si ca urmare a unor critici venite de la Comisia Europeana pentru ca nu ar fi fost facuta printr-un proces transparent.

A doua tentativa de concesionare a autostrazii Comarnic - Brasov a venit abia in 2009 si a fost si ea un esec.

A treia tentativa de concesionare a fost pornita de Dan Sova in 2012. O decizie finala daca se va semna contractul cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor ar trebui sa vina in luna aprilie. Concesiunea presupune constructia, operarea si intretinerea a 53 de km de autostrada, pentru care statul va plati cate 325 de milioane de euro anual timp de 26 de ani. Adica 8,45 de miliarde de euro in total.

Articol de referinta din sectiunea "Monitorizari. Proiecte de Infrastructura":


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















7195 vizualizari

  • +22 (22 voturi)    
    Nu e clar?? (Miercuri, 18 februarie 2015, 14:14)

    artistul [anonim]

    Din fonduri europene tre sa fii foarte inteligent sa poti fura...pe cand cu fonduri din alte surse...altfel stau lucrurile
  • +14 (14 voturi)    
    Minciuni. (Miercuri, 18 februarie 2015, 14:25)

    vali47 [utilizator]

    Pun pariu că guvernul lui Ponta mincinosul nu va face autostrada Comarnic-Brașov.Și alt guvern care va veni va putea face această autostradă după anul 2020.Este vina lui Ponta și gașca lui că nu se poate face până atunci.Nici nu mai merită să discutăm despre acest subiect.Vorba lui Ponta-își poate da un doctorat cu minciunile spuse până acum.Orice analiză este penibilă fără înjurăturile necesare.La câtă bătaie de joc dea făcut Ponta,Șova,Rus,nu merită să discuți fără a le trage niște înjurături.Nu-i sănătos.
  • +11 (11 voturi)    
    DNA-ul (Miercuri, 18 februarie 2015, 15:46)

    Audit [utilizator]

    sau mai bine zis activitatea acestuia a dus si la aceasta varianta. Altfel, o faceam noi, aici, romaneste!
  • +4 (4 voturi)    
    Incredere 0.00 in guvernul de papagali Ponta (Joi, 19 februarie 2015, 11:56)

    andreesanu [utilizator]

    Chestia cu finantarea este iar o gogoasa de presa.
    SICTIRITI pe toata linia ,huiduiti pentru tunurile pregatite sa le traga romanilor derbedeii din guverele lui Ponta au angajat un acar Paun care sa schimbe macazul functie de numarul de huiduieli sau de scuipaturi aplicate alesilor zilei.
  • 0 (0 voturi)    
    Identificarea surselor de finantare (Joi, 19 februarie 2015, 12:13)

    Lolek [anonim]

    O alta solutie de finantare, si motivul pentru care presupun ca au prelungit discutiile cu inca trei luni, ar fi EFSI (faimosul plan Junker). Care pare a fi conceput tocmai pentru acest tip de investitii.

    Cred insa ca este o ideea proasta. Orice varianta in care se face si o a doua traversare la nivel de autostrada peste Carpatii Meridionali (dupa Sibiu-Pitesti), inainte de a lega si Moldova de Transilvania, este proasta. Chiar daca sunt bani privati - sunt resurse aruncate aiurea si pe termen lung pierdem.

    Obiectivul nostru prioritar ar trebui sa fie acela de a ne conecta toare regiunile istorice la Piata Unica. Ori Moldova este cea mai saraca regiune din Europa (sau, ma rog, se lupta la titlu). Nici nu mai vorbesc de Republica Moldova. TgMures-Iasi-Ungheni scurteaza accesul la Europa cu aproape 400 km.

    Vreti PPP si bani privati care nu intra pe deficit? Faceti pe Sibiu-Pitesti PPP (cu EFSI, eventual) cu cluaze rezonabile, care sa asigure recuperarea investitiei plus 7% profit si bagati Coeziunea pe Tg Mures-Iasi-Ungheni si coridorul 4 feroviar.

    Daca facem astea pe perspectiva asta financiara, eu sunt un roman fericit. Pe Valea Prahovei puneti trenuri, decocamdata. Se numeste prioritizare!

    Gata, alta problema mai grea nu aveti? :)
  • +1 (1 vot)    
    Bun public (Joi, 19 februarie 2015, 12:19)

    postman33 [utilizator]

    din fondurile structurale europene Grecia, Spania, Portugalia si-au construit autostrazile interconectate la sistemul european. Cazuri de coruptie s-au gasit si prin acele parti dar cetatenii acelor tari si turistii in general circula cat de cat normal. S-ar putea crede ca in Romania materia cenusie s-a transformat in hotie la drumul mare.


Abonare la comentarii cu RSS



de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului





de zile de la initierea proiectului




Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by