Podul suspendat de la Braila, al cincilea pod peste Dunare in Romania, e mai aproape de realizare ca niciodata. Promis in repetate randuri de toate guvernele care s-au perindat la conducere in ultimii 20 de ani, proiectul are finalizat Studiul de Fezabilitate din 2016 si vine la pachet cu peste 20 de km de drum de legatura construiti de la zero, de-o parte si de alta a Dunarii. Costul total al proiectului? Circa 450 de milioane de euro.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 2 mai 2017

Din luna februarie ar trebui sa fie puse in functiune primele trenuri pe Centura Feroviara a Capitalei, intre Gara Progresu si Gara de Nord, cu opriri la laserul de la Magurele, Domnesti si Chiajna si, mai apoi, si pe relatia Gara Baneasa - Obor. Noile linii fac parte din proiectul Centurii Feroviare - un tren urban, cu opriri dese in jurul Bucurestului si orar cadentat, care sa degreveze marile cartiere si sa faca legatura cu toate localitatile din aria metropolitana. Tinta finala: legarea retelei CFR cu reteaua de metrou prin statii multimodale cu peroane comune in trei puncte de pe harta: Berceni, Preciziei si Pipera/Petricani.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 28 decembrie 2016

Proiectul unei legaturi feroviare directe intre Bucuresti si Aeroportul Otopeni, cu o gara semi-ingropata in zona terminalului sosiri, este una din lucrarile incepute in forta pe final de mandat al cabinetului Ciolos si lasat mostenire noii guvernari. Inclus in Master Plan, cu finantare europeana nerambursabila, proiectul prevede realizarea pana in 2018 a inca 2 km de cale ferata pe langa cea existenta care sa subtraverseze DN1 pana la Aeroport. Scopul final? Trenuri care sa faca 18 minute din gara de Nord pana la Aeroport, alte garnituri care sa faca opriri mai dese pe traseu in nordul Capitalei si trenuri directe spre Otopeni din orase precum Brasov, Constanta, Galati, Craiova sau din nordul Bulgariei.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 22 decembrie 2016

Traversat chiar prin centrul sau de DN2 (E85) - unul dintre cele mai aglomerate drumuri din tara - Bacaul nu are o centura ocolitoare nici in ziua de azi, desi de proiect s-a tot vorbit necontenit in ultimii 15 ani. Din cei 30 de kilometri, mai bine de jumatate se suprapun cu viitoarea autostrada pe relatia Nord-Sud din Moldova. In contractul de executie, demarat intr-un final in 2016, 16 kiloemtri vor fi construiti la nivel de terasamente si lucrari ca o autostrada - prima lucrare de acest gen in Moldova. Traficul va fi deschis initial doar pe o cale de autostrada, in regim de 2+1 benzi din doi in doi kilometri, cealalta ramand inierbata si asteptand o asfaltare ulterioara.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 13 aprilie 2017

Intre Campia Turzii si Targu Mures se construiesc circa 56 de km din Autostrada A3. Tronsonul, parte din Autostrada Transilvania, a fost inclus initial in afacerea Bechtel. In 2011 americanii au renuntat la tronson, iar in 2012 ruta a fost acceptata de Comisia Europeana pe harta centrala TEN-T Core si admisibila pentru finantare europeana nerambursabila. Dupa doi ani de timp pierdut, tronsonul impartit in cinci loturi a fost scos la licitatie in speranta ca tara noastra sa reuseasca sa mai creasca din absorbita fondurilor europene din POST ce se pierd la final de 2015. In realitate insa, din cauza procedurilor greoaie si a tergiversarilor birocratice, proiectul va reusi sa salveze doar 25 din 260 de milioane de euro. Restul se rostogolesc in noul exercitiu financiar european 2014-2020 care, teoretic, era destinat proiectelor noi.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 8 mai 2017

Autostrada care sa lege Moldova de reteaua autostrazilor care duc spre Vest e in atentia autoritatilor deja de mai bine de opt ani, insa pentru ea s-au facut doar studii, iar toata atentia din partea politicului a ramas doar pe hartie. Acum autoritatile se pregatesc sa contracteze un nou Studiu de Fezabilitate. Desi trecuta inca din 2012 pe reteaua centrala TEN-T - deci finantabila in mare parte prin fonduri europene - autostrada a fost pasata de la un minister la altul in perioada cuplului Dan Sova - Relu Fenechiu, iar amanarile s-au tinut lant ulterior. Acum, in ultima varianta a Master Planului, autostrada de la Targu Mures la Iasi apare cu un cost de circa 4,1 miliarde de euro si e singura autostrada "fazata", adica in doi pasi: intai drum expres, iar apoi transformata in autostrada. HotNews.ro va prezinta istoria zbuciumata a unui proiect necesar pentru Moldova, dar care s-a zbatut intre politicieni, tergiversari administrative, studii si preturi prohibitive.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 5 octombrie 2016

Pasajul rutier subteran de la Piata Sudului are ca scop fluidizarea circulatiei in intersectia Calea Vacaresti, Sos.Oltenitei, str. Nitu Vasile si pe inelul principal de circulatie al orasului. Pasajul  are o lungime de circa 356 metri, si se realizeaza pe directia Calea Vacaresti-Str. Nitu Vasile. In plus, se vor construi patru pasaje pietonale care vor conecta statia de metrou cu cea de tramvai, iar trecerile de pietoni de la suprafata se vor desfiinta. Valoarea totala a proiectului este de 127.2 milioane de lei (aprox. 28,6 mil. euro), in proportie de 70% fiind realizat cu fonduri europene nerambursabile. Potrivit autoritatilor, dupa darea in folosinta, pasajul va reduce timpii de asteptare in trafic, in zona respectiva, cu aproximativ 74%. Acesta este cel mai mare proiect de infrastructura cu fonduri UE din Bucuresti, realizat prin Programul Operational Regional 2007-2013, insa asta inseamna ca pentru a nu pierde fondurile europene, proiectul trebuie finalizat pana la 31 decembrie 2015.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 28 aprilie 2017

Magistrala M5 de metrou este fara doar si poate cel mai important proiect de infrastructura urbana din Romania, nu doar datorita valorii sale care numai pana in prezent ajunge la circa 290 de milioane de euro contractate, ci si prin faptul ca va lega unul din cele mai mari cartiere Bucurestene  - Drumul Taberei cu ai sai circa 350.000 de locuitori fiind de marimea unor orase precum Timisoara, Cluj Napoca sau Iasi - de restul retelei de metrou din Capitala. In acest material, HotNews.ro urmareste pas cu pas - cu informatii, poze si video - evolutia lucrarilor la Magistrala M5 de metrou.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 21 mai 2017

Proiectul Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare şi a canalului colector de apă uzată Dâmbovita (CASETA) este una dintre cele mai importante lucrari pe fonduri europene, atat prin valoare, cat si prin utilitate. Problema sa este gradul extrem de redus de realizare de pana acum, in conditiitle in care la sfarsitul anului 2015 Comisia Europeana va retrage Romaniei banii europeni nefolositi din exercitiul financiar 2007-2013. In plus, fondurile europene aprobate proiectelor romanesti, inclusiv Statia Glina - CASETA, vor fi retrase in cuantumul necheltuit, ba mai mult, Romania va fi pusa sa plateasca din buzunarul propriu finalizarea lucrarilor, iar, in caz contrar, sa dea inapoi si banii europeni cheltuiti in proiectul nefinalizat. Vezi in material cat s-a cheltuit pana acum in acest proiect.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 19 octombrie 2016

Autostrada A1 Lugoj - Deva, Loturile 2,3 si 4 este probabil unul din proiectele cele mai macinate de probleme si intamplari nefericite, desi abia a trecut de faza incipienta a constructiei. Incompetenta administrativa, tergiversari birocratice, modificari de proiect abia dupa contractare sau descoperiri neprevazute pe traseu, au facut din autostrada Lugoj - Deva unul din marile proiecte pe care Romania nu va putea sa-l deconteze in totalitate din banii europeni nerambursabili pe ultimul exercitiu financiar. Un cimitir ilegal pe traseu, o pestera cu lilieci protejati de lege, o halda de steril instabil pe aliniament, ecoductele pentru ursi si o oferta de la un constructor roman de circa 40% din valoarea estimata la licitatie - sunt doar cateva din elementele care contureaza profilul problematic al acestui proiect.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 4 mai 2017

Pasajul rutier subteran de la Piata Presei Libere are ca scop fluidizarea circulatiei la intrarea si iesire din Bucureste pe DN1, la intersectia de la Piata Presei. Pasajul are circa 700 metri lungime, porneste din Soseaua Bucuresti-Ploiesti cu 2 benzi de circulatie si se bifurca, cu doua benzi pe Soseaua Kiseleff si o banda pe bd. Marasti. Potrivit municipalitatii, demararea lucrarilor la pasajul subteran Piata Presei Libere s-a impus odata cu finalizarea pasajului denivelat subteran Baneasa, cel de pe DN 1 – intersectie cu bulevardul Aerogarii, moment in care ambuteiajul de la intrarea in oras s-a mutat in intersectia din Piata Presei Libere care este traversata in fiecare ora de aproximativ 12.000 vehicule. Lucrarile au inceput in martie 2014, cu organizarea de santier si mutarea retelelor edilitare, iar termenul de finalizare al proiectului este de 9 luni de la data inceperii efective a construirii pasajului. Reprezentantii Primariei Capitalei au promis ca lucrarea va fi gata pana in iunie 2015.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 19 iulie 2015 - PROIECTUL A FOST FINALIZAT.

Romania are in proces de reabilitare circa 352 de kilometri de cale ferata de la Sighisoara pana la frontiera de vest de langa Arad, parte a lucrarilor de modernizare a Coridorului IV feroviar pentru viteze de 160 km/h. Intarzieri enorme pe santier si licitatii intarziate sau gresite au facut ca aceste proiecte extrem de costisitoare sa fie in prima linie a proiectelor pentru care Romania care risca sa piarda finantarea europeana nerambursabila (85%) si chiar s-o plateasca din buzunarul propriu pentru ca nu a reusit sa le termine la timp (31 decembrie 2015 - termenul limita pana la care se pot absorbi fondurile pe exercitiul 2007-2013 pe regula N+3).

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 23 mai 2017

Pasajul Mihai Bravu este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructura rutiera din Bucuresti demarate in ultimii ani. Acesta este alcatuit din doua poduri, fiecare cu o lungime de circa 680 metri si este realizat pe Soseaua Mihai Bravu, peste raul Dambovita. Potrivit informatiilor furnizate de Primaria Capitalei, pasajul face legatura intre patru mari cartiere - Berceni-Oltenitei, Balta Alba, Pantelimon si Colentina - si va deservi peste 600.000 de locuitori. Lucrarea a inceput in 2010 si trebuia terminata in vara anului 2012, insa constructorul a intrat in faliment si executia lucrarilor a fost relicitata. Pe 1 iunie 2014, municipalitatea a inaugurat primul dintre cele doua poduri, iar pe 28 octombrie 2014 a fost inaugurat si cel de-al doilea pod.

Lucrarea a fost finalizata. Vezi mai multe foto in articol.

Proiectul de reamenajare a Parcului Drumul Taberei este unul dintre cele mai importante proiecte pe mediu din Bucuresti. Lucrarile de reamenajare au inceput in mai 2013, cand parcul a fost inchis, si trebuie terminate pana la sfarsitul acestui an. Valoarea proiectului este de circa 15 milioane de euro - 75.188.177,45 lei din care contribuţia bugetului local este de 1.215.809,90 lei, restul fiind finantarea nerambursabila din fonduri europene. Proiectul prevede regenerarea a aproximativ 7 hectare de spatii verzi, utilarea cu 320 de banci si 245 de cosuri de gunoi si modernizarea a peste 25.000 mp de alei, realizarea unei scene pentru concerte, o sera cu plante exotice, o pasarela pentru belvedere si o arteziana. In prezent, proiectul este realizat in proportie de circa 90%, potrivit informatiilor de pe site-ul Primariei. Reprezentantii institutiei au declarat initial ca termenul de finalizare al lucrarilor va fi noiembrie 2014, insa contractul de finantare se incheie in ianuarie 2015, potrivit sursei citate.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 30 mai 2015 - Parcul s-a redeschis!

Laserul de la Magurele este cel mai mare proiect stiintific din Romania, in valoare totala de 356 de milioane de euro. Finantat de Comisia Europeana, proiectul (denumit Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP) va gazdui cel mai puternic laser din lume - de 10PetaWatts - si are "data de pornire" 2017. Cercetatorii au inceput construirea laserului, iar jumatate din cladirea de la Magurele este gata, insa un element important pentru viitorul cluster tehnologic ramane problematic: drumurile dintre Bucuresti si platforma de cercetare de la Magurele sunt impracticabile.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 30 august 2016

Autostrada Timisoara - Lugoj, Lot 2 - cu cei circa 26 de kilometri ai sai - a fost fara doar si poate cel mai contestat prin instante lot de autostrada scos vreodata la licitatie in tara noastra. De la prima licitatare si pana la primul ordin de incepere al lucrarilor a trecut 3 ani si 21 de zile (1.117 zile). Acum, odata depasite greutatile birocratice, italienii de la Tirrena Scavi s-au apucat bine de treaba, iar primele urme de asfalt sunt deja pe teren si exista speranta unei inaugurari anticipate partiale care sa permita astfel folosirea celor 10 km de autostrada finalizati in 2013 langa Lugoj, dar care se opresc brusc in camp. Practic, Timisoara - Lugoj, Lot 2 este tronsonul care ar urma sa lege autostrada de la Timisoara via Arad pana la granita vestica si restul autostrazii A1 Lugoj-Deva-Orastie-Sibiu. // UPDATE 23 decembrie 2015: Autostrada a fost deschisa traficului rutier.

Autostrada A10 Sebes - Turda este o autostrada "aparuta" parca de nicaieri, o autostrada care nici nu exista oficial in planuri acum doi ani. Exista doar ideea unui drum expres 1X1, insa totul s-a schimbat cand Comsia Europeana a decis in 2013 sa o accepte la finantare nerambursabila ca o masura de a mai mari absorbtia fondurilor europene. Singura conditie era sa o licitam si sa o construim pana la momentul critic al dezangajarii fondurilor pentru Romania - 31 decembrie 2015. Cu toate acestea, desi o parte din procedura licitatiilor s-a desfasurat intr-un ritm alert in 2013, lucrurile s-au impotmolit in noi proceduri si contestatii, iar proiectul a ajuns sa fie "fazat" intre exercitiile financiare europene. In realitate, proiectul va inghiti nu mai putin de 333 de milioane de euro pe exercitiul financiar 2014-2020, recunosc autoritatile.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 21 mai 2017

Lotul 3 in lungime de 22 de km este singurul din autostrada Orastie - Sibiu care nu a fost inaugurat in decembrie 2013 si a ramas timp de un an singura portiune lipsa de autostrada de la Sibiu si pana la Deva. Deschiderea traficului a venit pe 15 noiembrie 2014, chiar cu o zi inainte de alegerile prezidentiale, desi lucrarile inca nu au fost finalizate. Pe langa aceste aspecte, Lotul 3 este celebru pentru inca doua elemente: contine cel mai inalt viaduct de autostrada din tara (la Aciliu) si de-a lungul tronsonului se gasesc si cele mai mari probleme cu alunecari de teren de pe vreun santier de autostrazi, probleme care au generat intarzieri substantiale si care au dus, in cele din urma, ca un deal intreg sa fie sapat adanc si, practic, despicat in doua.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 11 octombrie 2016

Cele doua loturi din autostrada Arad - Nadlac, tronson din autostrada A1 care va urma sa se lege de reteaua de autostrazi a vecinilor unguri, inca se afla in constructie desi primele lucrari au inceput din iulie 2011. Lotul 2 a fost lovit de scandalul Romstrade, in care patronul Nelu Iordache a fost acuzat de fapte de coruptie, iar contractul a fost reziliat, in timp ce pe Lotul 1 constructorul a intrat in faliment. Cu ambele loturi construite partial, CNADNR sub guvernarea Ponta a reluat licitatiile cu greu, iar pentru Lotul 2 s-a reusit performanta negativa de a se relicita dupa mai bine de un an. Chiar si asa, Romania are toate sansele sa termine inaintea ungurilor partea sa de autostrada pana la granita. Pe 11 iulie 2015, ultima portiune de 10 km de autostrada a fost deschisa circulatiei, iar Punctul de Trecere a Frontierei cu Ungaria a fost inaugurat. Anterior, in decembrie 2014, circa 28 de km au fost deschisi circulatiei.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 28 iulie 2015

Tronsonul de 8,7 km dintre Gilau si Nadaselu este primul pe care se lucreaza din toate cele sase loturi din autostrada Transilvania pe care compania americana Bechtel a fost de acord sa le paraseasca in urma negocierilor purtate de ministrul Anca Boagiu in vara lui 2011. Desi este un tronson scurt de autostrada, acesta este unul destul de important pentru ca vine in continuarea Autostrazii A3 Campia Turzii - Gilau de la intersectia cu DN1, ocoleste municipiul Cluj Napoca prin partea de vest si se opreste aproape de localitatea Nadaselu intr-o intersectie cu un alt drum national, DN1F spre Zalau si Satu Mare. Practic, A3 Gilau - Nadaselu va functiona ca o centura in partea vestica a municipiului Cluj-Napoca.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 23 mai 2017