Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc a afirmat, marți, că „sunt rezolvate toate problemele” dintre Metrorex și firma Astaldi, care se ocupă de lucrările la Magistrala 5, și că lucrările la metroul Drumul Taberei vor fi realizate la termen, întrucât firma italiană a acceptat eşalonarea datoriei.

Astaldi, firma care se ocupă de lucrările la Magistrala 5, condiţionează continuarea acestora de achitarea a 94 de milioane de lei, deşi compania de transport se află cu plăţile la zi, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marin Aldea, directorul Metrorex.

Anunțul pentru procedura de atribuire licitație deschisă pentru Varianta de Ocolire Târgu Mureș a fost postat în sistemul electronic de achiziții publice, informează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a explicat, marți seară, premierul Viorica Dăncilă s-a referit la construcția unei autostrăzi doar din bugetul de stat la Congresul PSD, când a spus că va fi realizată o "autostradă cap-coadă", potrivit Mediafax.

​Liderul sindicatului de la metrou, Ion Rădoi, a declarat, joi, că darea în folosință a Magistralei 5 din Drumul Taberei ar putea avea loc în 2020, și nu la sfârșitul acestui an, așa cum a anunțat conducerea Metrorex.

CNAIR a reziliat contractul pentru modernizarea Sectorului cuprins între A1 și DN 7, al Centurii București, după ce reprezentanții companiei au constatat că asocierea Delta A.C.M 93- Azvirt LLC- Maxidesign SRL a ”abandonat practic șantierul deschis în 2013”. Ca urmare a rezilierii contractului, asocierea trebuie să achite penalitățile de întârziere. Totodată, acesteia i se va reține garanția de bună execuție și nu i se mai permite să participe la licitații publice în România sau în alt Stat Membru al Uniunii Europene, timp de 3 ani.

Lucrările la Autostrada A10, între nodurile Alba Iulia Nord și Sebeș, avansează greu, mobilizarea în teren fiind nesatisfăcătoare, arată imaginile surprinse cu drona de Asociația Pro Infrastructură, pe 14 iunie 2019. Reprezentanții asociației spun că lucrările nu vor fi gata în 2019, așa cum promite ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Asociația Pro Infrastructură solicită oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să se implice activ alături de Transelectrica pentru relocarea rețelelor de electricitate de pe șantier și să mobilizeze constructorul.

Contractul cu firma spaniolă Copisa pentru realizarea centurii ocolitoare a orașului Mihăilești, un drum cu două benzi pe sens și parapet median în lungime de 3,18 km, a fost reziliat, a anunțat ministrul Transporturilor aflat într-o vizită pe șantier. Ministrul acuză constructorul că nu s-a mobilizat suficient, iar lucrările sunt întârziate. În urmă cu un an, Asociația Pro Infrastructura atrăgea atenția că proiectul care a fost contractat încă din 2016 stagnează din cauza numeroaselor blocaje birocratice pe care tocmai Compania de Drumuri nu le-ar fi rezolvat.

Podul feroviar de peste Arges de langa localitatea Gradistea s-a prabusit din cauza unor inundatii in 2005 si de atunci drumul dintre Bucuresti si Giurgiu necesita un ocol prin Videle pentru cei care aleg trenul. In loc de 74 km, drumul este de 118 km si exista doua trenuri directe pe zi care fac intre doua si trei ore. Inca din 2007 se vorbea de un nou studiu de fezabilitate si de constructia unui nou pod, insa "minunea" nu s-a produs nici pana in ziua de azi. In toamna lui 2017 a fost semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate, iar CFR Infrastructura a confirmat pentru HotNews.ro ca trenurile ar putea circula pe noul pod la final de 2020. Podul a stat in picioare 136 de ani, parte din prima cale ferata din Principatele Romane.

Podul suspendat de la Braila, al cincilea pod peste Dunare in Romania, e mai aproape de realizare ca niciodata. Promis in repetate randuri de toate guvernele care s-au perindat la conducere in ultimii 20 de ani, proiectul are finalizat Studiul de Fezabilitate din 2016 si vine la pachet cu peste 20 de km de drum de legatura construiti de la zero, de-o parte si de alta a Dunarii. Costul total al proiectului? Circa 500 de milioane de euro.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 20 decembrie 2018

Din luna februarie ar trebui sa fie puse in functiune primele trenuri pe Centura Feroviara a Capitalei, intre Gara Progresu si Gara de Nord, cu opriri la laserul de la Magurele, Domnesti si Chiajna si, mai apoi, si pe relatia Gara Baneasa - Obor. Noile linii fac parte din proiectul Centurii Feroviare - un tren urban, cu opriri dese in jurul Bucurestului si orar cadentat, care sa degreveze marile cartiere si sa faca legatura cu toate localitatile din aria metropolitana. Tinta finala: legarea retelei CFR cu reteaua de metrou prin statii multimodale cu peroane comune in trei puncte de pe harta: Berceni, Preciziei si Pipera/Petricani.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 21 martie 2018

Proiectul unei legaturi feroviare directe intre Bucuresti si Aeroportul Otopeni, cu o gara semi-ingropata in zona terminalului sosiri, este una din lucrarile incepute in forta pe final de mandat al cabinetului Ciolos si lasat mostenire noii guvernari. Inclus in Master Plan, cu finantare europeana nerambursabila, proiectul prevede realizarea pana in 2018 a inca 2 km de cale ferata pe langa cea existenta care sa subtraverseze DN1 pana la Aeroport. Scopul final? Trenuri care sa faca 18 minute din gara de Nord pana la Aeroport, alte garnituri care sa faca opriri mai dese pe traseu in nordul Capitalei si trenuri directe spre Otopeni din orase precum Brasov, Constanta, Galati, Craiova sau din nordul Bulgariei.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 12 februarie 2019

Traversat chiar prin centrul sau de DN2 (E85) - unul dintre cele mai aglomerate drumuri din tara - Bacaul nu are o centura ocolitoare nici in ziua de azi, desi de proiect s-a tot vorbit necontenit in ultimii 15 ani. Din cei 30 de kilometri, mai bine de jumatate se suprapun cu viitoarea autostrada pe relatia Nord-Sud din Moldova. Un contract de executie a fost semnat cu o firma turceasca in 2015, dar reziliat ulterior in 2017. Proiectul a fost relicitat, iar in noul contract circa 16 kilometri vor fi construiti direct la profil de autostrada - prima lucrare de acest gen in Moldova.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 9 august 2018

Intre Campia Turzii si Targu Mures se construiesc circa 56 de km din Autostrada A3. Tronsonul, parte din Autostrada Transilvania, a fost inclus initial in afacerea Bechtel. In 2011 americanii au renuntat la tronson, iar in 2012 ruta a fost acceptata de Comisia Europeana pe harta centrala TEN-T Core si admisibila pentru finantare europeana nerambursabila. Dupa doi ani de timp pierdut, tronsonul impartit in cinci loturi a fost scos la licitatie in speranta ca tara noastra sa reuseasca sa mai creasca din absorbita fondurilor europene din POST ce se pierd la final de 2015. In realitate insa, din cauza procedurilor greoaie si a tergiversarilor birocratice, proiectul va reusi sa salveze doar 25 din 260 de milioane de euro. Restul se rostogolesc in noul exercitiu financiar european 2014-2020 care, teoretic, era destinat proiectelor noi.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 12 decembrie 2018

Autostrada care sa lege Moldova de reteaua autostrazilor care duc spre Vest e in atentia autoritatilor deja de mai bine de opt ani, insa pentru ea s-au facut doar studii, iar toata atentia din partea politicului a ramas doar pe hartie. Acum autoritatile se pregatesc sa contracteze un nou Studiu de Fezabilitate. Desi trecuta inca din 2012 pe reteaua centrala TEN-T - deci finantabila in mare parte prin fonduri europene - autostrada a fost pasata de la un minister la altul in perioada cuplului Dan Sova - Relu Fenechiu, iar amanarile s-au tinut lant ulterior. Acum, in ultima varianta a Master Planului, autostrada de la Targu Mures la Iasi apare cu un cost de circa 4,1 miliarde de euro si e singura autostrada "fazata", adica in doi pasi: intai drum expres, iar apoi transformata in autostrada. HotNews.ro va prezinta istoria zbuciumata a unui proiect necesar pentru Moldova, dar care s-a zbatut intre politicieni, tergiversari administrative, studii si preturi prohibitive.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 6 februarie 2019

Pasajul rutier subteran de la Piata Sudului are ca scop fluidizarea circulatiei in intersectia Calea Vacaresti, Sos.Oltenitei, str. Nitu Vasile si pe inelul principal de circulatie al orasului. Pasajul  are o lungime de circa 356 metri, si se realizeaza pe directia Calea Vacaresti-Str. Nitu Vasile. In plus, se vor construi patru pasaje pietonale care vor conecta statia de metrou cu cea de tramvai, iar trecerile de pietoni de la suprafata se vor desfiinta. Valoarea totala a proiectului este de 127.2 milioane de lei (aprox. 28,6 mil. euro), in proportie de 70% fiind realizat cu fonduri europene nerambursabile. Potrivit autoritatilor, dupa darea in folosinta, pasajul va reduce timpii de asteptare in trafic, in zona respectiva, cu aproximativ 74%. Acesta este cel mai mare proiect de infrastructura cu fonduri UE din Bucuresti, realizat prin Programul Operational Regional 2007-2013, insa asta inseamna ca pentru a nu pierde fondurile europene, proiectul trebuie finalizat pana la 31 decembrie 2015.

Pasajul a fost inaugurat pe 24 iulie 2017

Magistrala M5 de metrou este fara doar si poate cel mai important proiect de infrastructura urbana din Romania, nu doar datorita valorii sale care numai pana in prezent ajunge la circa 290 de milioane de euro contractate, ci si prin faptul ca va lega unul din cele mai mari cartiere Bucurestene - Drumul Taberei cu ai sai circa 350.000 de locuitori fiind de marimea unor orase precum Timisoara, Cluj Napoca sau Iasi - de restul retelei de metrou din Capitala. In acest material, HotNews.ro urmareste pas cu pas - cu informatii, poze si video - evolutia lucrarilor la Magistrala M5 de metrou.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 10 decembrie 2018

Proiectul Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare şi a canalului colector de apă uzată Dâmbovita (CASETA) este una dintre cele mai importante lucrari pe fonduri europene, atat prin valoare, cat si prin utilitate. Problema sa este gradul extrem de redus de realizare de pana acum, in conditiitle in care la sfarsitul anului 2015 Comisia Europeana va retrage Romaniei banii europeni nefolositi din exercitiul financiar 2007-2013. In plus, fondurile europene aprobate proiectelor romanesti, inclusiv Statia Glina - CASETA, vor fi retrase in cuantumul necheltuit, ba mai mult, Romania va fi pusa sa plateasca din buzunarul propriu finalizarea lucrarilor, iar, in caz contrar, sa dea inapoi si banii europeni cheltuiti in proiectul nefinalizat. Vezi in material cat s-a cheltuit pana acum in acest proiect.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 26 martie 2017

Autostrada A1 Lugoj - Deva, Loturile 2,3 si 4 este probabil unul din proiectele cele mai macinate de probleme si intamplari nefericite, desi abia a trecut de faza incipienta a constructiei. Incompetenta administrativa, tergiversari birocratice, modificari de proiect abia dupa contractare sau descoperiri neprevazute pe traseu, au facut din autostrada Lugoj - Deva unul din marile proiecte pe care Romania nu va putea sa-l deconteze in totalitate din banii europeni nerambursabili pe ultimul exercitiu financiar. Un cimitir ilegal pe traseu, o pestera cu lilieci protejati de lege, o halda de steril instabil pe aliniament, ecoductele pentru ursi si o oferta de la un constructor roman de circa 40% din valoarea estimata la licitatie - sunt doar cateva din elementele care contureaza profilul problematic al acestui proiect.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 15 noiembrie 2018

Pasajul rutier subteran de la Piata Presei Libere are ca scop fluidizarea circulatiei la intrarea si iesire din Bucureste pe DN1, la intersectia de la Piata Presei. Pasajul are circa 700 metri lungime, porneste din Soseaua Bucuresti-Ploiesti cu 2 benzi de circulatie si se bifurca, cu doua benzi pe Soseaua Kiseleff si o banda pe bd. Marasti. Potrivit municipalitatii, demararea lucrarilor la pasajul subteran Piata Presei Libere s-a impus odata cu finalizarea pasajului denivelat subteran Baneasa, cel de pe DN 1 – intersectie cu bulevardul Aerogarii, moment in care ambuteiajul de la intrarea in oras s-a mutat in intersectia din Piata Presei Libere care este traversata in fiecare ora de aproximativ 12.000 vehicule. Lucrarile au inceput in martie 2014, cu organizarea de santier si mutarea retelelor edilitare, iar termenul de finalizare al proiectului este de 9 luni de la data inceperii efective a construirii pasajului. Reprezentantii Primariei Capitalei au promis ca lucrarea va fi gata pana in iunie 2015.

Cea mai recenta actualizare cu informatii: 19 iulie 2015 - PROIECTUL A FOST FINALIZAT.